0
0
Mai mult de jumătate din populația Terrei locuiește astăzi în orașe, iar interesul pentru un mediu urban sănătos și primitor este evident. Fiecare oraș are probleme specifice, legate de geografia locului, de cultură sau economie, dar nu lipsesc nici lucrurile comune.
Orașele sunt deseori cu cel puțin 2-3 grade mai calde față de împrejurimi, formând așa-numitele „insule de căldură urbană”, iar amplificarea valurilor de căldură și a impactului acestora se întâmplă în toate marile orașe, cu efecte ce merg până la decese.
Valul de căldură din august 2003 a lăsat în urmă zeci de mii de morți în orașele din Europa Occidentală, iar evenimente similare s-au repetat, de exemplu, în iulie 2007 (Balcani) sau vara anului 2010 (Rusia). Mai mult, frecvența și intensitatea unor astfel de fenomene vor crește în viitoarele decenii, iar populația urbană trebuie să fie pregătită să facă față acestui tip de provocări. [Foto 1] Temperatura medie a aerului la Paris la ora 22:00 în vara anului 2003.
Fonduri importante sunt dedicate cercetărilor care vizează reducerea efectelor valurilor de căldură și adaptarea orașelor la o climă mai caldă, iar cercetătorii români din diaspora și din țară desfășoară proiecte complexe orientate asupra mai multor orașe din lume în contextul schimbărilor climatice.
Astfel, Matei Georgescu studiază de mai muți ani clima din Phoenix, Arizona, iar rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în prestigioase reviste de specialitate (Geophysical Research Letters, Nature Climate Change, Proceedings of the National Academy of Sciences).
Mihaela Caian (Rossby Centre, Suedia), Rodica Tomozeiu (Agenzia regionale per la prevenzione e l´ambiente dell´Emilia-Romagna, Italia) sau Aristița Busuioc (Administrația Națională de Meteorologie, București) sunt alți cercetători români cu cercetări remarcabile pe plan internațional în domeniul schimbărilor climatice.
Începând din 2014, climatul urban din București este monitorizat de senzori care completează informațiile de la stațiile meteorologice din rețeaua națională, amplasați în cadrul unui proiect care studiază „insula de căldură urbană” bucureșteană în prezent și în perspectiva variațiilor climatice așteptate pentru perioada 2021-2050 http://uclimesa.meteoromania.ro/.
Rezultatele vor contribui la reducerea efectelor insulei termice urbane pentru îmbunătăţirea confortului urban şi echilibrarea consumului energetic în Bucureşti, un alt proiect derulat de un consorțiu de instituții din România http://www.uauim.ro/cercetare/redbhi, în coordonarea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
[Foto 2] Temperatura medie a suprafeței active în orașul București, pe timp de noapte, în lunile de vară, derivată din imagini satelitare MODIS (rezultat al proiectului UCLIMESA)
Sorin Cheval – Colaborator News Diaspora
