0
0
Adunarea Generală a Uniunii Europene de Geoștiințe (EGU) oferă participanților posibilitatea de a intra în contact cu realizările recente în domeniu, de a se supune criticilor unui public extrem de calificat, de a se autoevalua și de a visa.
A trecut doar o zi, dar deja este evidentă participarea masivă a tinerilor. Primele statistici spun că anul acesta s-au înscris aproape 10.000 de cercetători și puțin peste 2.300 de studenți, venind din 104 țări și parcurgând în total peste 25 de milioane de kilometri ca să ajungă la Adunarea Generală a EGU.
Vor fi susținute peste 1.000 de prezentări orale și peste 1.700 de postere. La fel ca în alți ani, m-am întrebat, și după prima zi, ce-i mână pe acești oameni în luptă, de ce atât efort să participi la o manifestare “mamut”, unde vocea ta este una din alte mii de voci care spun lucruri asemănătoare, iar dacă vrei să auzi sau să vezi ceva distinct trebuie să faci un efort considerabil.
Este evident că sunt multe răspunsuri posibile, mai mult sau mai puțin punctuale și concrete. De exemplu, evaluarea activității unui cercetător sau a succesului unui proiect se face și prin expunerea la astfel de critici publice. Diseminarea rezultatelor face parte din “joc”, iar un om de știință care nu împarte rezultatele la finalul sau chiar pe parcursul cercetării, nu va avea niciodată un loc decent în această lume aparte.
Știința nu este un domeniu abstract, ci oferă soluții practice unor probleme reale, iar interesul constant pentru EGU este și oglinda problemelor serioase cu care se confruntă planeta. Harta participării arată însă ceva mai mult. Țările avansate din punct de vedere tehnologic trimit și în acest an cei mai mulți participanți și mă întreb dacă este o coincidență, dacă ține doar de puterea financiară sau este ceva mai mult.
Inevitabil, mă gândesc că dezvoltarea economică a dat impulsuri cercetării, fondurilor alocate, interesului societății pentru aceasta. Și, totuși, nu cumva a fost invers? Oare nu investițiile în cercetare și înțelegerea beneficiilor pe termen lung au impulsionat dezvoltarea unor țări?
În acest context, dacă dezvoltarea economică este un țel onest pentru România, nu ar fi momentul unei schimbări masive a atitudinii față de cercetarea științifică? Deocamdată, vă las dumneavoastră plăcerea răspunsului, iar exemplele de succes sunt binevenite.
Detalii despre programul EGU 2015, puteți găsi la adresa: http://www.egu2015.eu/programme/how_to_access_the_programme.html
Sorin Cheval – Colaborator News Diaspora
Sursa foto: Sorin Cheval
