0
0
Ultimele estimări apreciază că există aproximativ opt milioane de persoane de origine română care trăiesc în străinătate. Dintre aceștia, o concentrare semnificativă o întâlnim în Israel. Comunitatea israelienilor evrei, cu rădăcini românești, este a doua ca număr în demografia Israelului și, de aceea, foarte importantă pentru relațiile dintre cele două state.
Un eveniment care a marcat viața acestei comunități, în ultimele zile, l-a reprezentat vizita Domnului Angel Tîlvăr, Ministrul-delegat al Românilor de Pretutindeni. Sosit la Ierusalim, acesta a avut o serie de întâlniri și consultări cu diverse grupuri ale societății civile și cu omologii săi israelieni, inclusiv cu președintele Agenției Evreiești, Nathan Sharansky, și alte personalități ale executivului israelian. Fructuoasă s-a dovedit întâlnirea cu ministrul absorbției, precum și cu reprezentantul Consiliului Israelian pentru Relații Externe, un forum de politică externă care funcționează sub egida Congresului Mondial Evreiesc.
Tîlvăr a declarat că unul dintre obiectivele călătoriei sale este acela de a ajunge la concetățenii săi, cerându-le să „contribuie la păstrarea identității lor în termeni de cultură, limbă și tradiții.” Limba română este principalul factor de coeziune în comunitate, dar, ajungându-se la a treia și la a patra generație de nativi israelieni, a devenit o problemă conservarea acesteia. Astfel, mai multe voci și-au exprimat scepticismul cu privire la acest obiectiv. În mod concret și ca obiectiv politic nu există un program sprijinit de statul român în această direcție, confruntându-ne în prezent cu cel puțin două generații de israelieni cu dublă cetățenie care nu cunosc limba romană.
Ministrul Tîlvăr a mai adaugat că, în ciuda tuturor tensiunilor din trecut, va încerca să ajute israelienii cu rădăcini în țară să „fie mai legați de România” și că eforturile sale se vor concentra pe „ceea ce aduce oamenii împreună și pe descoperirea lucrurilor comune care contribuie la păstrarea identității” . Și-a exprimat convingerea, de asemenea, că Romania poate învăța multe de la Israel și evrei, cu precădere atunci când vine vorba de modul de a menține coeziunea cetățenilor care trăiesc în afara granițelor. “Solidaritate evreiască, în ciuda a secole de exil, ar putea servi drept model pentru Românii de Pretutindeni, a subliniat el, amintind că guvernul român a inițiat tabere pentru tineret, reviste și grupuri culturale în țările în care există comunități mari de expatriați”.
Purtătorul de cuvânt al Agenției Evreiești și-a exprimat acordul, în principiu, de a onora invitația ministrului Tîlvăr la București, adăugând că Israelul, prin instituțiile sale, salută eforturile guvernului român de a consolida cultura română în Israel.”I-am spus ministrului că salut posibilitatea de a coopera cu echipa sa și că eu cred că imigranții trebuie să păstreze limba lor maternă și cultură din care provin chiar și după ce ajung în Israel,” a postat Sharansky pe pagina sa de Facebook. „Epoca de „melting pot”, care a cerut imigranților să șteargă identitatea înainte pentru a crea o identitate națională nouă, a trecut”, afirma acesta , subliniind: „Menținerea patrimoniului cultural al imigranților servește doar pentru a îmbogăți cultura țării. Israelul a beneficiat enorm de marea varietate de limbi și culturi aduse de imigranți sale, inclusiv evrei români. „
Comunitatea de israelieni cu rădăcini românești își pune speranța că această vizită oficială va depăși granițele protocolului și își va arăta efectele practic, exigențele sale fiind urgente și cât se poate de evidente: restituirea proprietăților, redobândirea cetățeniei române retrase abuziv și reînrădăcinanrea lingvistică și culturală a urmașilor.
Sonia Voicu – Colaborator News Diaspora
Sursa foto 2: www.agerpres.ro
