0
0
Liviu Jicman, Vicepreședintele Institutului Cultural Român, a acordat, în exclusivitate, un interviu publicației News Diaspora. Mai jos regăsiți interviul integral…
Jurnalist: Vă rog să ne spuneți care sunt planurile ICR pentru românii din diaspora în următoarea perioadă?
Liviu Jicman: Despre planurile ICR pentru perioada următoare și despre strategia ICR în general vom putea vorbi mai aprofundat în perioada următoare, în funcție de viziunea și abordarea domnului Radu Boroianu, noul președinte al Institutului. Pot să vă spun câte ceva despre proiectele și programele ICR aflate în derulare sau programate pentru perioada imediat următoare, exemplificând cu câteva dintre manifestările care au ca public țintă românii din afara granițelor, fără a putea avea aici spațiul necesar pentru a le aminti pe toate:
– Caravana limbii române merge la Cernăuți, Basarabia istorică, Timoc. Programul are asociate și spectacole (Suflet românesc cu Dan Puric, Teatrul de păpuși din Vâlcea la Ismail, Carte pentru copii și lecturi în Timoc)
– Școala de vară pentru românii din vecinătate și diaspora la Izvorul Mureșului (pe tema relații internaționale), la Arcuș (pet ema cultură și civilizație românească), Râșnov (tema filmul istoric, școală asociată festivalului de profil)
– În Timoc, inițiem programe de școli duminicale pe lângă Protopiatul Dacia Ripensis
– La Ismail și Cernăuți inițiem cursuri de civilizație românească pentru profesori
– Caravana limbii române va ajunge și în comunități din emigrație, în Spania și Italia, cu școli duminicale pe lângă parohii.
– De Ziua limbii române, organizăm diverse manifestări prin reprezentanțele noastre în străinătate, dar și în comunitățile din vecinătatea României, prin direcția de specialitate
– Zilele culturii române programate anul acesta în diverse orașe europene precum Frankfurt, Edinburgh, Valencia, Dusseldorf, Munchen ș.a.
Însă doresc să subliniez că toate programele noastre derulate în străinătate sunt adresate și românilor care trăiesc acolo și pe care, profit și de această ocazie, să îi invit la toate manifestările Institutului Cultural Român, despre care pot afla fie trecând pragul reprezentanțelor noastre, fie de pe site-ul acestora sau pe www.icr.ro
Jurnalist: Ce impact considerați că au programele ICR derulate pentru românii din afară?
Liviu Jicman: O parte importantă din programele ICR pentru românii de pretutindeni sunt inițiate de direcția de specialitate din centrala ICR, care organizează proiecte atât pentru comunitățile de români din emigrație, cât mai ales pentru cei din comunitățile istorice. Aici am încercat să concentrăm resursele noastre bugetare limitate, având în vedere situația dificilă în care se află, din punct de vedere cultural și identitar mulți români care trăiesc în aceste regiuni istorice.
De asemenea, o parte dintre programele organizate de reprezentanțele noastre în străinătate au ca public țintă românii din diaspora. Vă mărturisesc, însă, că toate programele organizate de Institutele Culturale Române din străinătate și, în general, de ICR, au în vedere publicul românesc de afară. Cred că, dacă vorbim de impact, în acesta caz avem un dublu impact. După părerea mea, este de datoria noastră să prezentăm românilor plecați din țară, ca și publicului autohton, de altfel, ce este mai reprezentativ pentru cultura română astăzi, o ofertă culturală conectată la curentele europene, cu atât mai mult cu cât, din fericire, avem în multe domenii performanțe recunoscute la nivel internațional; este suficient să amintesc succesul cinematografiei românești confirmat și reconfirmat, ascensiunea artiștilor români în domeniul artei contemporane, succesul scriitorilor români s.a.m.d. Românii din emigrație au trăit și s-au format în contact cu fenomenul cultural românesc, dar ceea ce le lipsește, este tocmai accesul la actualitatea culturală din România. Vorbeam despre un dublu impact pentru că românii din străinătate pot fi partenerii programelor noastre, promotori ai programelor organizate de ICR în rândul publicului autohton.
Jurnalist: Ce ar trebui să facă factorii de decizie ai ICR pentru românii de pretutindeni?
Liviu Jicman: Între toate instituțiile statului român ar trebui să existe o coordonare pentru o strategie de politică publică coerentă, fiecare respectându-și rolul insitituțional și urmărindu-și misiunea, dar colaborând pentru o acțiune eficace. Cred că în acest tablou general trebuie să se încadreze și ICR cu activitatea sa specifică de promovare a culturii române.
Jurnalist: În perioada următoare aveți în vedere deschiderea unor noi filiale ale ICR afară si dacă da, unde anume?
Liviu Jicman: ICR derulează proiecte culturale și în spații în care nu avem încă reprezentanțe. Un sprijin important în activitatea extinsă din punct de vedere geografic este apartenența ICR la rețeaua EUNIC. Prin clusterele EUNIC din regiuni în care nu avem un institut cultural român, acoperim parțial nevoia de reprezentare culturală în cadrul unor evenimente comune cu partenerii noștri europeni. După inaugurarea ICR Beijing, rețeaua ICR va număra 18 institute dintr-un total de 20 prevăzute în HG 492/2004. Din punct de vedere legal, o modificare a prevederilor HG 492/2004 poate fi făcută de Guvern. O astfel de decizie va ține cont, cu siguranță, de resursele bugetare ale MAE și de prioritățile de diplomație culturală, având în vedere că în acest sens este nevoie de acorduri de colaborare bilaterală, dar și faptul că, din punct de vedere administrativ, funcționarea reprezentanțelor ICR intră în responsabilitatea MAE.
Vă pot spune însă care este părerea mea în această privință. Având în vedere statutul nostru actual de membru al Uniunii Europene, cred că este necesară intensificarea cooperării la nivel regional, acesta fiind motorul dezvoltării în cadrul comunității europene. Pentru a putea consolida poziția României ca factor de inițiativă, pentru a crea premise sau pentru a facilita viitoare proiecte de cooperare culturală, este necesară dezvoltarea rețelei ICR în zona central și est-europeană. Cred că o mai bună reprezentare a ICR în acest spațiu poate fi un catalizator important pentru ca operatorii culturali din România să fie în centrul inițiativei, nu doar ca parteneri ocazionali, să fie parte ai unor consorții trans-naționale de proiecte și inițiative culturale.
De asemenea, cred că deschiderea la nivel global a ICR este de avut în vedere. Un exemplu în acest sens ar fi Canada, unde avem comunități românești importante și avem chiar inițiative private de promovare a culturii române, ICR a derulat programe sau a fost partener pentru unele manifestări culturale, dar nu avem încă o reprezentanță.
Jurnalist: Cum se implică omul Liviu Jicman și ce face pentru românii din diaspora?
Liviu Jicman: Îmi place să cred că, dacă fiecare în domeniul său de activitate își face treaba așa cum se pricepem mai bine, lucrurile vor merge spre bine. Eu îmi propun să îmi îndeplinesc cu pasiune această misiune și sper ca la final de etapă efortul meu să fi fost util și apreciat de cei din jur.
Nu fac o deosebire între românii din diaspora și românii din țară, cred că toți ar trebui să beneficiem de aceleași drepturi, indiferent unde ne aflăm, cred că accesul la cultură este important pentru toți și cred că doar împreună putem să contribuim la progresul unei națiuni, într-o eră a globalizării.
Interviu realizat de Laurențiu Arhip
