România este o țară modestă -

Read Time:2 Minute, 46 Second

Asta ne spune, în esență, raportul Innovation Union Scoreboard 2015 care face o sinteză complexă a situației actuale a inovării în țările Uniunii Europene. Performanțele în domeniu sunt la un nivel semnificativ mai scăzut față de 2007, România având rezultate mult sub media UE pe toate palierele și pentru toți indicatorii luați în calcul. Faptul că suntem pe ultimul loc sau pe unul din ultimele locuri în Europa nu este o noutate sau o surpriză, mai ales atunci când evaluările sunt obiective, bazate pe valoarea măsurabilă a rezultatelor din educație, cercetare și inovare. De data aceasta, lucrurile arată și mai rău decât ne așteptam, raportul menționat arătând că suntem cei mai modești dintre cei modești. După valoarea indicelui de inovare calculat pe baza a 25 de indicatori, România este pe ultimul loc în Europa, intrând în categoria „inovatori modești”, alături de Bulgaria și Letonia (Figura 1), dar contraperformanța noastră nu se oprește aici. Dintre „inovatorii modești”, România este singura țară care a reușit să scadă valoarea indicelui de inovare în ultimii 8 ani (Figura 2), fiind de altfel țara europeană cu cea mai mare descreștere a indicelui (Figura 3), cu un ritm de descreștere de 2.3%, urmată la mare distanță de Estonia (0.4%) și Cipru (0.1%).

Figura 1. Indicele de inovare în țările UE (2007-2014)

Cu siguranță, raportul menționat nu este exhaustiv, nu acoperă toate aspectele și nuanțele unui sistem de educație și cercetare care nu a reușit încă să-și găsească stabilitatea și previzibilitatea esențiale pentru dezvoltare consistentă și stimulare sistematică a creativității. Performanțele cu care ne lăudăm de câte ori avem ocazia sunt rezultate individuale sau de grup, nicidecum performanțele unei societăți conștientă de valoarea cercetării științifice și a inovației aplicate, iar acest lucru se reflectă perfect atunci când suntem puși sub lupa unor evaluări obiective la nivel de țară. Instabilitatea finanțării, evaluarea superficială a rezultatelor și promovarea mediocrității sau lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen lung implementată constant sunt elemente care nu sunt prinse în raportul Innovation Union Scoreboard 2015 și care ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva situația este în realitate și mai rea.

Performanțele remarcabile obținute de cercetătorii și profesorii români atunci când aleg să lucreze în afara țării arată că nu inteligența, nu puterea de muncă și seriozitatea ne lipsesc, ci mai degrabă un cadru care să sprijine valoarea, competența și dezolvarea umană. Este nevoie urgentă de o schimbare fermă de paradigmă în cercetarea științifică și inovarea din România, iar experiența diasporei trebuie să fie unul din pilonii schimbării. S-a încercat de mai multe ori acest lucru, dar niciun guvern nu a fost suficient de determinat încât să folosească această pârghie de dezvoltare în mod consecvent și pragmatic, dincolo de exercițiile de imagine și interesul politic imediat. Timpul nu este pierdut, dar nici răbdare infinită nu cred că are.