România în Programul H2020. Primele rezultate -

Read Time:3 Minute, 10 Second

Articol scris de Dr. habil. Sorin Cheval – Coordonator Departament Educație, Cercetare și Inovare, News Diaspora

Programul Horizon 2020 este instrumental financiar prin care Uniunea Europeană încearcă să-și asigure un nivel ridicat de competitivitate pe piața globală a cercetării științifice. Practic, prin acest program derulat în perioada 2014-2020, UE finanțează proiecte de cercetare din toate domeniile, încurajând excelența și performanța, stimulând creșterea economică, crearea de locuri de muncă, îmbunățirea bunăstarii Europei pe termen mediu și lung¹. Recent, a fost dată publicității o primă sinteză a rezultatelor aplicațiilor depuse pentru obținerea finanțării, care se referă la primele 100 de call-uri, închise până la 1 decembrie 2014. Autorii raportului Horizon 2020. First results² recunosc că perioada la care se referă sinteza este poate prea redusă pentru analiza unui program extins pe șapte ani, dar credem că este un moment foarte bun de a vedea unde se situează România și de a îmbunătăți ce se poate, dacă este cazul. Și cam este…

Raportul Horizon 2020. First results menționează că au fost depuse 36.732 propuneri de proiecte venind de la 111.579 aplicanți. Cifre absolut impresionante care ilustrează efortul pe care îl face Europa pentru dezvoltarea cercetării științifice. România a contribuit cu puțin peste 1.700 aplicații, ceea ce o plasează pe locul 17, după Finlanda, Irlanda sau Ungaria, țări cu o populație mult mai mică (Figura 1), și pe locul 27 (penultimul) în privința aplicațiilor per capita (Figura 2). Rata medie a succesului, adică aplicații din țările UE care au obținut finanțare din fondurile Horizon 2020, este de 16%. Cu numai 12% rată de succes, România se situează sub media UE, doar Cipru, Italia, Croația, Ungaria, Slovenia și Bulgaria fiind în spatele nostru (Figura 3). Poziția surprinzătoare a Italiei, țară puternic industrializată, cu performanțe constante în cercetarea științifică din diferite domenii, este rezultatul numărului mare de aplicații depuse (locul 3 în Europa), pe când în toate celelalte cazuri, pozițiile modeste sunt consecința interesului scăzut privind dezvoltarea unui sistem de cercetare științifică performant.

Spre deosebire de programele anterioare implementate la nivel european, Horizon 2020 promovează intens implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în cercetarea științifică, sprijinind real inovarea și cercetarea aplicată la nevoile pieței muncii prin așa-numitul SME Instrument³. România pare foarte puțin adaptată la un astfel de efort, reușind să depună doar 3 aplicații la milionul de locuitori (ultimul loc în UE) și având o rată de succes aproape nulă (Figurile 4 și 5).

Altfel spus, facem cercetare științifică puțină și nu suntem interesați de aplicarea rezultatelor în viața de zi cu zi.

Raportul Horizon 2020. First results este eminamente cantitativ, cifrele indică doar interesul și potențialul țărilor UE de a accesa bugetul european destinat cercetării științifice și nu spune nimic despre calitatea activităților derulate. Dar producția de articole științifice valoroase, brevetele de invenție aplicate în economie, sintezele și prognozele de interes pentru bunăstarea locuitorilor continentului urmăresc îndeaproape nivelul implicării și rata de succes a aplicațiilor pentru fonduri. Dacă dorim să ocupăm alte poziții la finalul „campionatului” H2020, trebuie aplicate măsuri consistente, imediate și eficiente. Performanța izolată, individuală sau de grup, nu este o soluție viabilă, fiind necesară o reacție a sistemului de cercetare, implicarea și priceperea celor care au reponsabilitatea de coordonare și decizie. Soluțiile sunt dificile, dar la îndemână.