0
0
Articol scris de Octavian Simulescu – Colaborator News Diaspora
- Investiţiile – la cote mici .
După şase ani şi jumătate de la izbucnirea crizei financiare, deficitul extern al României a scăzut la 0.4 %, ceea ce pare, conform specialiştilor, să constituie un mare risc pentru ţară noastră. Această scădere drastică a deficitului extern a dus la situaţia în care bugetul ţării pe 7 luni are o diferenţa pozitivă (suma rămasă la buget după achitarea tuturor obligaţiilor financiare) de 7.4 miliarde lei ( 1.6% din PIB ), iar investiţiile au scăzut până la 5 miliarde lei, adică în mediul privat investițiile sunt modeste, în timp ce în spaţiul public situaţia este chiar mai rea.
- “Lunea neagră” a bursei Bucureşti – cea mai mare pierdere din zona .
Bursă de la Bucureşti raportează pierderi de 11 miliarde lei pentru luna august, că urmare a scăderii abrupte a bursei chineze, dar şi că urmare a apropierii momentului în care Banca Centrală a SUA va face prima majorare a ratei dobânzii de referinţă din ultimul deceniu. Pentru dată de 24 august se raportează pierderi de 6.3% pe un rulaj record cu acţiuni de peste 28 milioane euro. Este cel mai mare declin din regiune, iar datele arată că vânzătorii au fost fondurile de investiţii străine, iar la cumpărare au fost prezenţi atât investitori locali instituţionali cât şi de retail.
- Numărul insolvenţelor – în scădere pentru firmele mici .
Numărul insolvenţelor în primul semestru al anului a scăzut cu 57% pe segmentul firmelor mici ( cu o cifra de afaceri sub 100.000 eur) faţă de perioada similară a anului trecut , în timp ce pe segmental firmele cu o cifra de afaceri mai mare de 100.000 euro, numărul insolvenţelor a rămas constant .
În acest context economic Camera Deputaţilor a aprobat joi , după luni întregi de discuţii şi modificări, Codul Fiscal şi Codul de Procedura Fiscală cu 279 voturi pentru.
Menirea acestui nou cod fiscal ar fi fost să aducă relaxare fiscală atât pentru mediul de afaceri, cât şi la nivel naţional. În opinia mediului de afaceri, acest lucru pare departe de a fi fost atins cu atât mai mult cu cât singură măsură palpabilă cuprinsă în noul Cod Fiscal este reducerea TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, ceea ce înseamnă un minus de 12 mld lei la bugetul de stat, dar un plus în buzunarele consumatorilor.
Alte modificări ale Codului Fiscal se referă la persoanele ce obţin venituri din drepturi de autor şi din dobânzi, care vor plăti contribuţii la sănătate ( CASS), chiar dacă plătesc déjà aceste contribuţii în baza unui contract de muncă. Toate persoanele ce obţin venituri din activităţi independente vor plăti contribuţii la pensii ( CAS ) . Până acum aceste categorii nu aveau obligaţia de a plăti cotributii la sănătate şi pensii dacă există un contract de muncă în derulare.
Se modifică şi impozitul pe proprietate care se va aplica diferenţiat în funcţie de destinaţia clădirii (rezidenţială/nerezidențială), iar în cazul clădirilor sau terenurilor neîngrijite impozitul poate creşte până la 500% . Persoanele fizice sunt obligate să facă evaluarea clădirilor nerezidentiale la cinci ani, iar persoanele juridice din 3 în 3 ani.
Alte măsuri de relaxare fiscală ar fi eliminarea taxei de stâlp pentru construcţiile din agricultură, aplicarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri şi terenuri, iar pentru microîntreprinderile nou înfiinţate aplicarea unui impozit de 1% în loc de 3% pentru primii doi ani de la înfiinţare dacă firmele respective au doi sau mai mulţi angajaţi.
Conform noului cod fiscal salariatul trebuie să fie angajat cu normă întreagă, cu contract individual de muncă. Se consideră că această condiţie este îndeplinită şi dacă microîntreprinderea are mai multe persoane angajate cu timp parţial de muncă, dar fracţiunile de normă prevăzute în acestea însumează norme întregi de muncă sau dacă are încheiate contracte de mandat sau administrare remunerate la nivelul , cel puţin, salariului de baza brut pe ţară.
Ministrului finanţelor, Eugen Teodorovici, declara joi în Camera Deputaţilor că noul Cod Fiscal va aduce în 2016 o creştere a consumului de peste 4.1 %, o inflație medie de 0.5% şi o creştere economică de peste 4%.
Amânări necesare
Pentru 2017 au fost amânate eliminarea taxei pe stâlp ( cu excepţia agriculturii ) , eliminarea accizei de 7 eurocenţi la litrul de carburant, reducerea TVA la 19%. Impozitul pe dividende rămâne 16% şi va fi taxat suplimentar cu 5.5% reprezentând contribuţii la sănătate, urmând că în 2017 să scadă la 5%, la care se va adaugă 5.5% contribuţii la sănătate. Baza de calcul a CASS se modifică începând cu 2017, urmând să se plafoneze la 5 salarii medii pe economie ceea ce ar creşte baza de impozitare de la 700 lei la 8000 lei.
“Modificarea Codului Fiscal şi Codului de Procedura Fiscală produc efecte atât asupra mediului de afaceri, cât şi a consumatorului. Măsurile sunt bine venite, deoarece se reduc taxele şi impozitele, însă părerea mea este că aceste măsuri nu pot fi susţinute de guvern, ele neputând fi acoperite în realitate. Cea mai importantă măsură este reducerea cotei TVA, însă această reducere nu se va resimţi în buzunarele consumatorului, ci va mari marja de profit a agenţilor economici, aşa cum s-a întâmplat şi cu reducerea de TVA pentru produsele agroalimentare la 9%.
În opinia mea, este o măsură populistă, având în vedere alegerile parlamentare de anul viitor, iar pentru noul guvern va fi foarte greu de pus în aplicare, deoarece majorările de taxe, respective majorarea impozitului pentru microîntreprinderi, pe clădiri şi terenuri nu poate echilibra balanţă reducerii cotei TVA la 20%” – declară Florentina Geica, avocat.
Sursa foto cover: www.nineoclock.ro
