Economie

Europa – transformări tulburătoare

Articol scris de Octavian Simulescu – Colaborator News Diaspora

Sursa: www.stirileprotv.ro
Sursa: www.stirileprotv.ro

Europa  problemelor  simple,  cotidiene ,  problemelor aduse de criză financiară izbucnite cu  aproximativ 7 ani în urmă, a crizelor de identitate ale partidelor,  a alegerilor care se desfăşoară democratic, a problemelor de zi cu zi ale cetăţenilor  săi , s-a trezit că este martoră şi ţintă totodată a crizelor existenţiale venite  din alte colţuri ale lumii. Privit din acest punct de vedere orice alt eveniment  pare să-şi fi pierdut din însemnătate şi  afectează puternic  viaţă statelor cât şi viaţă cetăţenilor.

Odată cu tranzitul a zeci de mii de imigranţi prin Europa, statele sunt obligate să ia măsuri pentru menţinerea stabilităţii şi ordinii, cât şi pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor europeni.

Criză imigranţilor aduce controverse între liderii europeni şi impune măsuri drastice de securizare a graniţelor. Modificările de atitudine ale liderilor statelor europene cât şi ale cetăţenilor  se fac simţite de la o zi la altă , cu atât mai mult cu cât afluxul de imigranţi pare să nu se sfârşească. Bugetele statelor europene , obosite după anii de criză financiară,  par incapabile să rezolve într-un mod eficace nevoia imensă de bani şi să  vină  astfel în ajutorul  imigranţilor.

Contextul European

Germania, cea mai puternică economie a Europei , a alocat  pentru anul 2016 , după o întâlnire la nivel înalt între membrii coaliţiei la guvernare,  un buget de trei miliarde de euro, iar alte trei miliarde vor fi alocate landurilor şi municipalităţilor pentru primirea imigranţilor. Pentru 2015 un milliard de euro va fi alocat pentru ajutorarea imigranţilor.

Franţa este pregătită să preia un număr de 24.000 de imigranţi , dar în timp ce liderii francezi îi critică dur pe liderii europeni care se opun migraţiei , opinia publică pare să fie în dezacord cu proprii lideri  şi se opune, în mare parte, afluxului de imigranţi.

Ungaria,  Grecia, Italia  sunt copleşite de numărul mare de imigranţi care le tranzitează ţările în drumul lor către “ ţinutul făgăduinţei “ Germania.

Polonia negociază numărul imigranţilor pe care ar putea să îi primească  şi cere Uniunii Europene să se securizeze frontierele  externe, să separe imigranţii economici de refugiaţii îndreptăţiţi să primească azil şi că guvernul de la Varşovia să participe la verificarea imigranţilor pe care îi va prelua. Guvernul de la Varşovia se angajase iniţial să preia un număr de 2000 de refugiaţi.

România – între criză imigranţilor şi oferta pentru imigranţi

Sursa: www.thegampr.files.wordpress.com
Sursa: www.thegampr.files.wordpress.com

România nu pare să fie una dintre ţările preferate de imigranţi, ei ocolesc ţară noastră şi fac eforturi să ajungă în ţări europene puternic dezvoltate din punct de vedere economic.

Ajunşi în România, imigranţii sunt preluaţi de IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări), fie că aceştia ajung pe cale legală sau nu. Ulterior, imigranţii sunt preluaţi de centrele regionale de cazare şi proceduri de azil aflate la Timişoara, Şomcuţa Mare (Maramureş), Rădăuţi (Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, cu o capacitate de aproximativ 1000 de locuri. Acestea sunt centre cu regim deschis, dotate cu cabinete medicale în care se asigura asistenţă medicală de urgenţă, încăperi destinate activităţilor recreative, sportive şi educaţionale .

Solicitanţii de azil în România beneficiază de o suma de 3 lei /zi de persoană pentru hrană, 1.8 lei/zi de persoană pentru cazare şi o suma de 0.6 lei de persoană pentru alte cheltuieli. Copii primesc acces gratuit la învăţământul obligatoriu, iar după un an de acces la piaţă forţei de muncă. Dacă au obţinut o formă de protecţie, beneficiază de 540 lei pentru şase luni şi încă 3 luni dacă este nevoie.

În timp ce oficialii români afirmă că numărul imigranţilor pe care ţară noastră îl poate primi este de 1781, Comisia Europeană ar putea să impună cota de 6351 de persoane.

Consecinţe – Europa încotro ?

Europa pare că se sufocă sub afluxul tot mai mare de imigranţi ceea ce a  dus la supravegherea graniţei  dintre Germania şi Austria, la iniţiativa germane. Un număr de 2100 de poliţişti supraveghează această graniţa.  Strategia germană  de a permite accesul nelimitat al imigranţilor a eşuat. După ce numai în Munchen au ajuns circa 60.000 de imigranţi, Germania s-a răzgândit.   Mai mult decât atât,  Ungaria construieşte un gard la graniţa cu Serbia, în încercarea de a stopa accesul imigranţilor în Ungaria.

În acest context ne putem întreba, în mod legitim,  Europa încotro?

„România nu e o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă, noi dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni” a declarat preşedintele Klaus Iohannis care insa considera  propunerea Comisiei Europene privind cotele obligatorii de refugiaţi, despre care a spus că sunt „numărate într-un mod birocratic”, fără a consulta statele membre UE.

Sursa foto cover: www.europarl.europa.eu

Alătură-te discuției

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *