0
0
Articol scris de Octavian Simulescu – Colaborator News Diaspora
În dată de 18 iunie a fost promulgată de către preşedintele Klaus Johannis legea insolvenţei persoanelor fizice, care reprezintă o premieră pentru ţară noastră. Legea va intra în vigoare la dată de 26 decembrie, anul acesta, şi va produce efecte ulterior acestei date.
Legea insolvenţei vine atât în sprijinul persoanelor fizice cu datorii pe care nu le pot achita, cât şi în sprijinul creditorilor acestora. Se doreşte crearea unui cadru legal prin intermediul căruia persoanele fizice cu datorii la banca sau la furnizorii de servicii să aibă şansă de a se redresa financiar, cu păstrarea demnităţii umane, care să facă posibilă negocierea sau renegocierea între datornici şi creditori, de ieşire din insolvenţă a datornicilor în cele mai bune condiţii .
Până acum legea română nu reglementa în niciun fel situaţia în care o persoană fizică nu îşi putea achita datoriile, astfel că se aplică legea în vigoare în funcţie de natură datoriei avute. Este pentru prima dată când persoanele fizice sunt protejate, astfel încât să nu fie aruncate în stradă dacă nu îşi pot achita datoriile la banca, acumulate că urmare a neplăţii contractului de credit încheiat pentru achiziţionarea unei locuinţe de exemplu.
Legea vine în sprijinul persoanelor fizice de “ bună credinţă” ale căror datorii rezultă din satisfacerea unor nevoi personale. Aceste datorii pot fi restante la furnizorii de utilităţi sau întârzieri la plata unor credite contractate pentru obţinerea unor servicii sau produse personale.
Practic, o persoană fizică este considerată în stare de insolvenţă atunci când nu poate achita datoriile scadente, iar insolvenţă poate fi constatată şi declarată după 90 de zile de la dată scadenţei unei obligaţii de plata care nu a fost achitată.
Datornicul trebuie să depună o cerere către Comisia de insolvenţă, un organism nou creat, cu organizare naţională şi teritorială, alcătuită din reprezentanţi ai Protecţiei Consumatorilor, Ministerului Muncii, Ministerului Familiei şi Protecţiei Sociale şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor. Comisia va numi un administrator judiciar care va analiză situaţia financiară a solicitantului şi va alcătui un plan de rambursare care cuprinde toate datoriile, cât şi cum pot fi plătite aceste datorii. În anumite situaţii, dacă se crede că situaţia financiară a persoanei fizice nu poate fi redresată, comisia de insolvenţă numeşte un lichidator.
Protecţia datornicului
Legea precizează categoriile de bunuri care sunt necesare persoanei aflate în insolvenţă pentru a avea un nivel de trăi rezonabil că fiind “ neurmaribile “ . Acestea sunt bunuri necesare pentru desfăşurarea traiului în condiţii bune şi nu pot fi vândute pentru acoperirea unor datorii. Din această categorie fac parte: bunuri de uz casnic sau personal, fără că valoarea fiecăruia să depăşească 5000 ron , obiecte de cult , fără că valoarea fiecăruia să depăşească 2000 lei, un vehicul, dacă acesta este proprietate, nu face obiectul unei datorii către terţi şi este necesar desfăşurării activităţii, valoarea lui nu trebuie să depăşească echivalentul a 5000 euro.
Alte bunuri din această categorie sunt: obiecte necesare dacă acesta este bolnav sau suferă de un handicap, alimente , bunurile care folosesc la desfăşurarea ocupaţiei sau profesiei, inventarul agricol , scrisori, fotografii , tablouri personale.
De asemenea, stabileşte o categorie de venituri “neurmaribile“, deci rămân în buzunarul persoanelor fizice în insolvenţă, aceştia fiind banii necesari cumpărării hranei, a plăţii transportului, locuinţei, sănătăţii. Totodată, consideră că fiind “ neurmaribili “ banii necesari achitării taxelor şcolare , a primelor de asigurare obligatorii.
Cine poate cere insolvenţă personală:
-Persoanele fizice cu domiciliul , anterior cererii, de cel puţin 6 luni în România
-La dată cererii să se considere că nu există probabilitatea remedierii situaţiei fnanciare pentru următoarele 12 luni
-Cuantumul datoriilor este de cel puţin 15 salarii minime pe economie
Cine nu poate cere insolvenţă personală:
-Peroanele care au beneficiat de o astfel de procedura în ultimii 5 ani
-O persoană condamnată definitiv pentru evaziune fiscală sau infracţiuni împotriva patrimoniului
-Dacă persoană a fost concediată ultimii doi ani din vină ei
-Dacă persoană a refuzat un loc de muncă
-Dacă deşi se află într-o situaţie dificilă a continuat să acumuleze noi datorii
Beneficii:
Legea îi protejează pe cei care nu îşi pot plăti creditele în faţă abuzurilor creditorilor, bănci, firme de leasing care acţionau până acum de pe o poziţie de forţă şi da posibilitatea persoanelor aflate în dificultate , prin falimentului firmelor proprii sau pierderii locului de muncă, să solicite reeşalonarea datoriilor pe parcursul unei perioade de până la cinci ani. În plus, penalităţile, taxele aplicate pentru întârziere, comisioanele aplicate vor fi îngheţate astfel încât datoriile nu cresc datorită imposibilităţii de plata a persoanei fizice. Legea permite celor care nu mai au surse de venit să rămână în locuinţa timp de doi ani, fără a fi executaţi silit, şi , în plus să îşi poată asigura cu prioritate, din vânzarea bunurilor, banii necesari pentru a supravieţui timp de un an.
În cazul unui faliment fraudulos, persoanele respective nu vor mai putea să acceseze niciun tip de împrumut bancar pe o perioada de până la 7 ani, iar bunurile sale se vor execută imediat.
Până acum, doar Bulgaria şi România nu aveau o astfel de lege. Legea europeană 1346/2000 reglementează nivelul insolvenţei la nivel European, permite debitorilor care îşi declara insolvenţă în altă ţară să obţină recunoaşterea acesteia în ţară de domiciliu (cu excepţia Danemarcei).
