0
0
Articol scris de Andreea Grigorescu – Junior Editor News Diaspora
Despre conceptul de “identitate națională” se poate vorbi, pe teritoriul românesc, încă din secolul al XIX-lea, când a fost adoptată Constituția de la 1866. Cu toate acestea, în prezent, românii din județele Covasna, Harghita și Mureș se confruntă cu un fenomen de ”discriminare şi deznaţionalizare”, după cum susțin localnicii. De vină pare a fi faptul că minoritatea maghiară din Arcul Intracarpatic a depășit numeric populația românească, românii fiind marginalizați, discriminați și tratați „ca o populație aservită”.
Pentru a remedia această situație, reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş s-au întrunit, sâmbătă, la Izvoru Mureșului și au hotarât să înainteze Președinției și Guvernului un memorandum pentru protejarea și afirmarea românilor din zonă. Principala lor cerere o reprezintă înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti din cele trei judeţe, care să apere drepturile și libertațile românilor din zonă și să se asigure că toți cetățenii, indiferent de etnie, dispun de șanse egale.
În memorandumul adoptat se solicită ”elaborarea şi aprobarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari”, precum şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti. Cum accesul românilor din cele trei județe la locurile de muncă, la deciziile şi la reursele financiare este limitat, se cere, totodată, finanțare și susținere pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, alături de elaborarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente. Mai mult, Statului Român i se solicită să îşi exercite prezenţa ”clară şi hotărâtă” în cele trei judeţe prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică. În memorandum se precizează, de asemenea, că ”A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş.
Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţi unui ţinut secuiesc fără români”. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, potrivit datelor oficiale ale recensămintelor populației, în ultimii 25 de ani, în județele Covasna și Harghita, numărul românilor a scăzut considerabil. Dacă acest proces continuă, în următoarele trei decenii populaţia românească din aceste localităţi ar putea merge chiar până la dispariție, după cum reiese și din memorandum: ”În judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritate numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare”.
La întrunirea ce a avut loc la Izvoru Mureșului a participat și ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușă, care a declarat că “o minoritate trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării în care trăieşte, iar disputele referitoare la autonomia teritorială nu îşi au locul”. Ministrul a lăudat, de asemenea, activitatea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, organizaţie care, timp de un deceniu, a avut în vedere aplanarea tensiunilor între reprezentanții politici ai etniilor din zonă. Forumul va avea grijă ca memorandumul adoptat sâmbătă să fie depus la Preşedinţie, Parlament şi Guvern, precum şi la Consiliul Europei, cu scopul de a duce cât mai repede la realizare ”speranţele comunităţii româneşti de normalizare a convieţuirii interetnice în Arcul Intracarpatic”, precizate în finalul documentului, care ”îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog”.
Sursa foto cover: www.numelepierdut.ro
