Economie

Sistemul de pensii în România

Articol scris de Octavian Simulescu – Colaborator News Diaspora

Sursa: www.transact.org.uk
Sursa: www.transact.org.uk

Calitatea vieţii cetăţenilor depinde, într-o foarte mare măsură, de randamentul  sistemelor de protecţie socială  care include şi sistemele de pensie.

Statele lumii sunt obligate să îşi reformeze sistemele tradiţionale de pensii, datorită, în principal, fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la nivel global.  Astfel, numărul pensionarilor este în continuă creştere,  iar numărul persoanelor care contribuie la sistemul de pensii este din ce  în ce mai mic.  Scopul acestor reforme este de a menţine calitatea vieţii pensionarilor la un nivel cât mai apropiat de cel avut în perioada activă.

În ţară noastră unul dintre cele mai afectate sisteme sociale este cel al pensiilor, datorită tendinţelor demografice,  dar şi fenomenului de  migraţie, lipsei locurilor de muncă precum şi salariilor modeste ale angajaţilor români. Numărul angajaţilor care plătesc contribuţii sociale a scăzut în ultimii 25 de ani de la 8.1 milioane  contribuabili la aproximativ 5.7 milioane. Astfel, capacitatea de cumpărare a pensionarilor s-a redus cu mai mult de 50% , iar calitatea vieţii acestora a scăzut foarte mult.

Reforma sistemului de pensii

Până în 2007 sistemul de pensii în România era în exclusivitate de tip “ solidaritate între generaţii” , cu alte cuvinte angajaţii de acum plătesc pentru pensionarii de acum. Banii colectaţi sunt plătiţi imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente financiare şi fără a există conturi individuale.  Prin urmare banii plătiţi de angajaţi nu produc alţi bani.

Sursa: www.static2.libertatea.ro
Sursa: www.static2.libertatea.ro

Conform datelor statistice furnizate de CNPP ( Casă Naţională de Pensii Publice) la sfârşitul lunii august, anul curent, numărul pensionarilor era  de 4.7 milioane, iar pensia medie plătită  de 886 lei.

La noi,  sistemul de pensii a fost reformat în anul 2007 prin introducerea, pe lângă pensia de tip ”solidaritate între generaţii” a două noi variante de pensie privată, a căror caracteristică de baza este economisirea în beneficiul personal.

Sistemul actual de pensii se bazează pe trei piloni, iar implementarea să s-a făcut   după un model recomandat şi testat de Banca Mondială.

Pilonul I –  înseamnă pensia publică de stat, aşa numitul “ contract între generaţii “ sau “ solidaritate între generaţii”.

Pilonul II – înseamnă sistemul de pensii administrate privat, cu contribuţii definite, participarea la o pensie de acest tip este obligatorie pentru persoanele de până la 35 ani şi opţională  pentru persoanele cu vârstă cuprinsă între 35 şi 45 ani.

Scopul acestui tip de pensie este asigurarea unei pensii private, care să completeze pensia din sistemul public, iar administrarea banilor colectaţi se face de către cu companii private specializate în investiţii. Companiile autorizate de către statul român în administrarea banilor angajaţilor sunt:

Metropolitan Life societate de administare a unui fond de pensii administrat privat S.A, administrează fondul ALICO

Generali societate de administrare a fondurilor de pensii private S.A,  administreaza fondul ARIPI

Allianz Ţiriac pensii private, administrează fondul Viitorul tău

BCR Pensii, societate de administarre a fondurilor de pensii private S.A , administraza fondul BCR

BRD fondul de administrare a fondurilor de pensii private S.A , administrează fondul de pensii BRD

NN Pensii societate de administrare a unui fond de pensii administrat privat S.A , administrează fondul de pensii adminsistrat privat ING

Aegon pensii – societate de administrare a fondurilor de pensii private S.A, administrează fondul  Vital

Cele 7 companii calificate pentru administrarea procentului de 4% până în 2016 , urmând să devină 6% începând cu 2016,  din contribuţia de 10.5% la CAS ( contribuţii sociale) , administrează împreună un portofoliu însumând 420 milioane lei pentru un număr de 6.4 milioane de asiguraţi. Important este că asiguratul nu este obligat să plătească sume suplimentare pentru a participa la Pilonul ÎI. Asiguratul hotărăşte la care dintre cele 7 fonduri va adera.

Pilonul III – se referă la pensile facultative, administrate de companii private.

Este acea pensie pe care fiecare decide să o plătească în beneficial  exclusiv personal, alegând una dintre companiile de asigurări existente pe piaţă românească şi autorizate de ASF( Autoritatea de Supraveghere Financiară).  Administrarea banilor  se face exclusiv privat, iar suma plătită depinde de fiecare în parte, în concordanţă cu veniturile proprii.  Beneficiile obţinute în urmă învestirii banilor revin persoanei sau  se transferă moştenitorilor acesteia. Banii acumulaţi în urmă investiţiilor sunt plătiţi sub formă de rentă sau beneficiarul poate să îi încaseze într-o singură tranşă. Chiar dacă persoană îşi schimbă domiciliul într-un stat membru al Uniunii Europene poate beneficia de pensia să privată .  Activul personal în orice moment poate fi verificat în orice moment, iar schemă de învestire  a banilor poate fi modificată.

Câteva elemente de care ar trebui să ţinem cont în alegerea unui fond administrat privat:

Experienţă administratorului

Politică de investiţii, modul în care fondul înţelege să investească

Cheltuielile de administrare

Penalităţi de transfer

Modul transparent în care administrează banii fiecăruia, garantarea accesului la informaţie

Garantarea banilor

Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private este organismul care compensează pierderile participanţilor şi/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private, atât în perioada de acumulare a contribuţiilor, cât şi după deschiderea dreptului la pensie , provenite din incapacitatea administratorilor de a onora obligaţiile asumate şi asigura plata drepturilor participanţilor sau beneficiiarilor la fondurile de pensii private.

România Ţară Europeană

Deşi ţară noastră este ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007, diferenţa  între pensia primită de un român şi un pensionar din altă  ţară europeană poate fi foarte mare. Comparativ, pensia medie a  unui român este de aproximativ 200 euro,  în timp ce un francez primeşte aproximativ 1000 euro. Aproximativ 35% dintre români prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, aproape dublu faţă de Uniunea Europeană în ansamblu.

Transferul în străinătate al pensiei

Conform Legii Nr. 192/2000 pensia obţinută în România poate fi transferată în altă ţară membră a Uniunii Europene sau nemembra.  Cheltuielile ocazionate de transfer sunt suportate de pensionar, prin deducere din suma datorată pensionarului, iar condiţia de baza este complatarea şi depunerea la casă de pensii teritorială a “ Certificatului de viaţă” care este un instrument de verificare administrativă. Acesta trebuie transmis autorităţilor competent până la dată de 31 decembrie a fiecărui an.

Concluzie

Pare să fie necesară o colaborare cât mai bună între guverne,  ONG-uri şi  organizaţii financiare pentru dezvoltarea unor strategii pe termen lung care să rezolve problemele sistemului de pensii la nivel global. Totuşi aceste răspunsuri întârzie să apară, pe de o parte datorită problemelor financiare la nivel global cât şi lipsei de viziune pe termen lung. Unul dintre răspunsuri, pentru persoanele active, pare să fie achiziţionarea pensiilor private şi urmărirea investiţiilor proprii. În 2015 un angajat va plăti pensia pentru o persoană retrasă din activitate.

Sursa foto cover: transact.org.uk

Alătură-te discuției

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *