0
0
Bucureştenii inspiră zilnic zeci de substanţe toxice, unele dintre ele peste limita de siguranţă.
Bucureştenii sunt otrăviţi sistematic din cauza traficului rutier aglomerat din oraş. Comisia Europeană a cerut încă de acum un an autorităţilor din România să acţioneze asupra poluării aerului şi să îşi protejeze cetăţenii împotriva acesteia. Majoritatea proiectelor derulate de municipalitate încurajează, în continuare, traficul rutier. O altă problemă cu care bucureştenii se confruntă este poluarea fonică. Studiile au relevat că peste 100.000 de bucureşteni sunt expuşi zilnic la nivele de zgomot care depăşesc limita legală, scrie B365.ro.
Principalii poluatori din regiunea Bucureşti – Ilfov sunt traficul şi activitatea industrială. În acelaşi timp, zonele rezidenţiale se află în imediata apropriere a zonelor de trafic şi a celor industriale, astfel că locuitorii sunt expuşi din plin la agenţii poluatori.
„România nu-şi protejează cetăţenii împotriva poluării cu praf fin (PM 10). Cetăţenii din Bucureşti au fost expuşi aproape continuu la niveluri nesănătoase de PM 10 din 2007″, se precizează în raportul interimar din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), coordonat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Expunerea la pulberi în suspensie (PM 10) poate cauza cancer şi moartea prematură
Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. De asemenea, expunerea pe termen lung la o concentraţie scazută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.
Comisia Europeană a notificat României din februarie 2013 asupra nivelului ridicat de poluare, cerând acţiuni concrete pentru reducerea poluării aerului. În Bucureşti însă nu s-a luat nicio măsură concretă. Din contră, Primăria a demarat proiecte de infrastructură menite să încurajeze traficul rutier în oraş. De asemenea, absenţa unei strategii în ceea ce priveşte parcările precum şi accesul nerestricţionat la parcare gratuită, în special în centrul oraşului, contribuie semnificativ la intensificarea traficului în oraş. Primăria Capitalei nu a luat măsuri nici pentru încurajarea transportului alternativ – cu biciclete. Deşi a trecut mai mult de un an de când Ministerul Mediului a acordat Primăriei Capitalei 10 milioane de euro pentru 100 de kilometri de piste pentru biciclete, însă amenajarea acestora nu a început, pentru Primăria nu a terminat nici până lista cu arterele pe care vor fi amenajate pistele.
Sursa: www.gandul.info
