0
0
Articol scris de Octavian Simulescu – Junior Editor News Diaspora
Energia electrică către populaţie este furnizată, în prezent, de patru mari companii: Enel, Electrică, Eon şi CEZ. Toate companiile au acelaşi tarif, adică 133 lei/MWh, reglementat de ANRE (Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei). Pentru consumatorii non casnici, tarifele reglementate au fost eliminate începând cu 1 ianuarie 2014. Pentru consumatorii casnici noile reglementări în vigoare aduc noutăţi, din 2015 persoanele fizice pot încheia contracte de furnizare a energiei pe piaţă liberă , urmând că până la sfârşitul anului 2017 toţi consumatorii să încheie contracte cu oricare din companiile furnizoare de energie de pe piaţă liberă, la preţuri concurenţiale.
Ce înseamnă piaţă liberă a energiei?
Faţă de piaţă reglementată unde tariful este 133 lei/MWh , tarifele pe piaţă liberă sunt mai mari, în prezent sunt cuprinse între 160-180 lei /MWh. Acesta este un “preţ de pornire “ şi poate fi negociat de fiecare consumator în parte. Contractele se încheie pentru un an (de obicei), pe baza de cerere şi oferta. În câteva cuvinte, după obţinerea unei oferte care să satisfacă cererea fiecăruia este necesară rezilierea contractului de energie anterior, apoi se poat încheia noul contract. Noul furnizor va utiliza dispozitivele deja existente, deci nu sunt necesare modificări în reţeaua electrică şi nu vor există costuri suplimentare de acest tip. Există în prezent 82 de companii furnizoare de energie care acţionează pe piaţă liberă.
Negocierea – între avantaje şi dezavantaje.
O problema ar putea fi incapacitatea consumatorului casnic de a negocia un contract de energie individual cât mai convenabil sau slabă să penetrare la nivelul furnizorilor de energie autorizaţi, ceea ce ar putea duce la sporirea costurilor pe facturile de energie electrică. Firmele furnizoare ar putea să fie inflexibile în negocierea cu consumatorii casnici, datorită sumelor mici pe care aceştia le plătesc, dar şi datorită dificultăţilor care ar putea să apară la citirea contoarelor şi transmiterea facturilor.
Factorii de luat în calcul la încheierea unui astfel de contract sunt ,pe lângă preţ, şi durata contractului şi condiţiile de reziliere
Conform legii, odată ce o persoană a ales să contracteze energia electrică pe piaţă liberă nu se mai poate întoarce pe piaţă reglementată de ANRE.
Energie regenerabilă de la plus la minus
România poate produce energie din toate tipurile de surse regenerabile, în funcţie de zona geografică. Conform unui studiu al Ministerului Mediului, potenţialul producerii de energie verde este de 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12 % energie solară , 4% microhidrocentrale şi 2% voltic şi geotermal. Astfel, orice operator economic îşi poate construi un astfel de sistem , atât pentru consumul propriu cât şi pentru a comercializa. Costurile sunt destul de mari, iar amortizarea unei astfel de investiţii se poate face în aproximativ 5-10 ani. Producătorii de energie regenerabilă beneficiau iniţial de un cadru legislativ foarte atractiv. Unul dintre obiectivele europene propuse României cerea că până în 2020, 24% din energia uilizata să provină din surse regenerabile. Că urmare a îndeplinirii acestui obiectiv cu 5 ani mai devreme de termenul limita, Guvernul a decis modificarea schemei de sprijin pentru producători, dar şi reducerea numărului certificatelor verzi acordate
Un Certificat verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie. Certificatele verzi sunt tranzacţionate de OPCOM – Operatorul Pieţei de Certificate Verzi care determina şi preţul certificatelor pe Piaţă de Certificate Verzi ( Ord. ANRE nr. 15/2005), între producătorii de energie şi furnizorii de energie şi sunt facturate consumatorilor. Prin utilizarea energiei regenerabile se doreşte protejarea mediului, dar şi reducerea importurilor de resurse primare de energie.
Că o consecinţă a modificării schemelor de susţinere a acestei pieţe, preţul energiei regenerabile a scăzut dramatic, că şi numărul tranzacţiilor cu certificate verzi. Pentru 2015 s-au cumpărat 11.9% certificate verzi faţă de 16% cum prevede legea 220.
Ce plăteşte consumatorul român
Furnizorii de energie electrică, şi nu numai, facturează în avans populaţia, în special datorită lipsei unei apărături care să permită facturarea la zi, adică lipsei de investiţii în domeniu. Companiile de energie nu vor să investească în aparatură modernă care ar permite citirea la zi a consumului şi aduc că pretext lipsa disponibilităţilor financiare pentru investiţii. Între timp, deşi preţul energiei la nivel global a scăzut, facturile românilor cresc.
După o creştere explozivă a pieţei energiei regenerabile a urmat o scădere la fel de explozivă, că urmare a retragerii sprijinului Guvernului, ceea ce a dus la pierderi de miliarde de euro pentru investitori investitori, pierderi care au cauzat un număr mare de litigii cu statul român.
Lipsa reglementărilor clare în domeniu şi modificările legislative frecvente, că şi nerespectarea sau respectarea parţială a acordurilor cu instituţiile europene, duc la costuri ridicate pentru populaţie.
Europa panourilor solare şi a parcurilor eoliene
Europa a investit aproximativ 150 miliarde de euro în energie verde. Din păcate, uneori nu bate vântul, iar alteori, soarele nu se hotărăşte să apară. Pare că scopul acestor investiţii nu a fost atins.
România are un singur parc eolian în Dobrogea, investiţia ridicându-se la 90 milioane de euro.
