0
0
Articol scris de Octavian Simulescu – Junior Editor News Diaspora
Fondul Monetar Internaţional este o instituţie creată în 1944 în Statele Unite ale Americii al cărei principal scop era promovarea unei economii mondiale sănătoase. FMI supraveghează sistemul monetar internaţional, urmăreşte relaţiile de schimb între statele membre, oferă credite pe termen scurt atâta pentru ţările în curs de dezvoltare cât şi pentru cele puternic industrializate.
România a devenit membru în anul 1972, alături de alte 188 ţări, şi face parte din grupa de ţări care include Armenia, Bulgaria, Bosnia, Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina. Din 2012 s-au alăturat Belgia şi Luxemburg.
Banca Mondială, un organism impropriu denumit astfel, adună 187 de ţări şi are că scop ajutorarea statelor în curs de dezvoltare ( prin Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi a statelor foarte sărace ( prin Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare). Că şi FMI a fost fondată în 1944 în SUA. Are peste 9000 de angajaţi în mai mult de 100 de state. Banca acordă credite fără dobânda, împrumuturi cu o dobânda mică şi subvenţionează punctual economiile în curs de dezvoltare. Operaţiunile Băncii Mondiale au că scop dezvoltarea sistemului de învăţământ, infrastructurii, administraţiei, sănătăţii, managementului resurselor . Totodată acordă consultanţă privind economia cât şi consultanţă politică.
România a devenit membru al Băncii Mondiale în 1972.
Criză mondială şi împrumuturi.
În anul 2009 România împrumută aprope 20 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, cu scopul de a sprijini investiţiile ceea ce ar fi dus şi la apariţia unor noi locuri de muncă, dar şi de a elimina presiunea pusă pe lichidităţile din piaţă monetară. Acordul de tip stand-by a fost încheiat pentru doi ani. În cadrul acordului, FMI urmă să participe cu 12.95 miliarde euro, iar Uniunea Europeană cu 5 miliarde euro. Banii au fost împărţiţi sub formă a 8 tranşe, din care ultima tranşă nu a fost utilizată. Banii au fost utilizaţi în proporţie de 81,58% de către Banca Naţională a României, iar diferenţa de 18.42 % de către Guvern.
În 2011 România a solicitat încetarea acordului din 2009 şi încheierea unui nou acord prin care se împrumută suma de 3.5 miliarde euro. În 2013 a fost pusă la dispoziţia ţării noastre o tranşă de 520.74 milioane euro, bani care nu au fost utilizaţi însă. În septembrie 2013 s-a negociat un nou accord cu FMI pentru suma de 1.95 miliarde euro. Şi acest accord fiind unul de tip preventiv.
Scadenţă imprumuturior
În timp ce datoria către FMI a fost plătită în februarie 2015, printr-o tranşă ultima de 165 milioane de euro, România urmează să plătească către Banca Mondială suma de 1.9 milioane euro, reprezentând dobânzi şi comisioane. Această suma face parte dintr-un total de 4.88 miliarde euro pe care trebuie să îi plătim către Banca Mondială şi Comisia Europeană. Pentru 2017 datoria de plata este de peste 1.2 miliarde euro, în 2018 se vor plăti 1.4 miliarde euro , iar pentru 2019 suma de plata este de I milliard euro.
De la începutul anului România a plătit peste 1.8 miliarde euro către FMI, Banca Mondială şi UE.
Ce spune Banca Mondială?!
Conform unui raport al Băncii Mondiale, România stă ceva mai bine în ceea ce priveşte mediul de afaceri, aflându-se actualmente pe locul 37 în topul alcătuit de această instituţie , dar stă foarte prost în ce priveşte accesul la energie. Raportul arată că România a redus , alături de Franţa, Grecia şi China, nivelul impozitării muncii precum şi al cotelor obligatorii. Contribuţiile sociale suportate de angajatori au scăzut în octombrie 2014 de la 20.8% la 15.8%.
Ce spune Banca Naţională?!
Veştile bune vin de la Banca Naţională care ne informează că cea mai mare parte a datoriei către organismele financiare împrumutătoare au fost achitate, anul acesta se va achita încă 1.3 miliarde de euro, iar pentru anul viitor 1.2 miliarde euro. Guvernul a plătit partea de datorie ce îi revenea integral.
Ce spune FMI?!
Reprezentanţii FMI la Bucureşti nu par mulţumiţi de realitatea din teren, fiind de părere că menţinerea cotei unice a dus la un deficit bugetar de 1 miliard de euro, suma care nu a fost compensată prin măsuri fiscale care să ducă la creşterea investiilor. De asemenea, critică şi alte decizii ale executivului printre care creşterea salariilor şi reducerea taxelor. Toate aceste măsuri de relaxare fiscală ar putea duce la un deficit bugetar de aproximativ 3% pentru anul 2016, ceea ce ar putea crea dezechilibre bugetare serioase. Ţintă guvernului pentru 2016 era stabilită la 2.5%.
Misiunea FMI la Bucureşti.
Ultima misiune tehnică FMI s-a desfăşurat la Bucureşti între 13-20 octombrie, după ce ultima înţelegere între părţi s-a finalizat la sfârşitul lunii septembrie. Din punctul de vedere al reprezentanţilor FMI rezultatele obţinute de executiv nu sunt suficient de bune, astfel că cele două părţi nu s-au pus de acord cu privire la o nouă înţelegere financiară. Măsurile de relaxare fiscală, neînsoţite de măsuri concrete care să ducă la dezvoltarea infrastructurii şi mai ales la creşterea numărului locurilor de muncă, pot crea, spun oficialii FMI, dezechilibre serioase în economia României.
Sursa foto cover: www.rador.ro
