0
0
Interviu cu dr. Bogdan Antonescu, cercetător științific, bursier AXA la University of Manchester, Marea Britanie, realizat de Sorin Cheval
SC: Domnule Bogdan Antonescu, sunteți unul din cei mai activi meteorologi români din ultimii ani. Ați publicat mai multe articole în reviste importante, participați frecvent la manifestări științifice de prestigiu din Europa și nu numai, iar comunitatea științifică internațională vă recunoaște tot mai mult meritele. Cum ați ajuns aici?
BA: Am ajuns aici trecând prin Facultatea de Fizică a Universității din București și prin Administrația Națională de Meteorologie. Am terminat Fizica în anul 2003 cu o specializare în fizica atmosferei, iar apoi am urmat un Master în același domeniu. Ȋn 2004 am ajuns la Administrația Națională de Meteorologie ca meteorolog stagiar intr-un grup nou format condus de Aurora Bell. Ȋn cadrul acestui grup am învață cum să elaboarez prognoza meteorologică pe scurtă durată și s-a dezvoltat pasiunea mea pentru fenomenele meteorologice severe. Am continuat apoi cu un doctorat în fizică sub îndrumarea domnei Prof. Sabina Ștefan, în care am elaborat o climatologie a trăsnetelor în România (subiectul primului meu articol publicat intr-o revistă importantă) și am devoltat o serie de metode pentru utilizarea datelor de trăsnete în prognoza meteorologică. La terminarea doctoratului în 2010 am aplicat pentru un postdoctorat la Universitatea din București și la Universitatea din Manchester. Ȋmi doream de ceva vreme să lucrez cu Prof. David Schultz, pe care îl cunoscusem la un workshop în Franța, iar acest postdoctorat, intr-un proiect la Universitatea din Manchester, era ocazia perfectă. Nu credeam însă că voi avea o șansa să obțin această poziție, însă în urmă interviului cu conducătorii proiectului lucrurile s-au schimbat. Astfel, am fost pus în situația de a alege între un postdoctorat în România și unul în Marea Britanie. Am ales Marea Britanie pentru că aveam nevoie de o experiență în afară României din care să învăț lucruri noi. Ȋntre 2010 și 2013 am lucrat la Universitatea din Manchester intr-un proiect condus de Prof. Geraint Vaughan și Prof. David Schultz, care deși nu era în totalitate în aria mea de interes (furtunile severe), a contribuit foarte mult la dezovltatea mea că cercetător. Ȋn 2013 am obținut o bursă AXA Research Fund devenid astfel cercetător asociat la Universitatea din Manchester. Am continuat colaborarea cu mentorul meu Prof. David Schultz și în acest nou proiect, în care studiez furtunile severe și riscul asociat acestor în Europa.
SC: Cum ați ajuns să vă ocupați de meteorologie? Pasiune? Muncă? Vorbiți-ne puțin despre formarea dvs. ca om de știință.
BA: O întrebare similară, cum am ajuns la meteorologie, mi-a fost pusă recent intr-un interviu despre proiectul în care lucrez acum. Inițial nu am știut ce să raspund, în afară de faptul că pasiunea pentru meteorologie provine dintr-o mai veche pasiune pentru astronomie. Ȋn timpul liceului până la eclipsa totală de Soare din 1999, am fost membrul unui club de astronomie. Astronomia a fost motivul pentru am decis să urmez Facultatea de Fizică. Ȋnsă în primul an la Fizica am hotărât ca vreau să studiez sociologie, așa că am abandonat idea de a deveni astrofizician. Am rămas la Fizică, iar anul III am decis către o specializare în fizica atmosferei. Am motivat această decizie printr-un impuls de moment. Mi-am amintit însă, la insistențele reporterei, că pasiunea pentru meteorologie și pentru știință în general este una mai veche. Mi-am amintit de „obsesia” pentru romanele lui Jules Verne și mi-am amintit cum în școală generală am construit cu ajutorul tatălui meu o mică stație meteo dotată cu un termometru și un anemometru. Ȋn concluzie, cred că pasiunea pentru meteorologie a pornit că o pasiune pentru știință in general sub influnenţa lecturilor din copilărie și din școală generală. Apoi a continuat cu participarea la diverse cluburi de chimie, de geografie și în final de astronomie.
SC: Vă ocupați de mai mulți ani de fenomene meteorologice extreme, precum furtuni și tornade. De ce?
BA: Mă ocup de fenomene meteorologice extreme pentru încă mai avem multe de învățat despre acest subiect în Europa. Ȋn acest moment nu avem o imagine clară a climatologiei furtunilor severe în Europa. Climatologii ale furtunilor severe au fost dezoltate pentru anumite regiuni ale Europei sau pentru anumite țări. Ȋnsă abia acum începem să înțelege importantă unor astfel de climatologii pentru întrega Europa. Anul acesta cecetarea mea a fost în principal legată de climatologia tornadelor în Europa. Ȋmpreună cu colegii mei de la Universitatea din Manchester și de la Laboratorul European de Furtuni Severe, am elaborat o sinteză a studiilor legate de tornadele din Europa, care va fi în curând publicată în Monthly Weather Review (una dintre revistele editate de Societatea Americană de Meteorologie) [link PDF]. Am considerat că o astfel de sinteză este necesară pentru că nu înțelegem riscul asociat tornadelor dintr-o perspectivă europeană. Apoi, cred că o astfel de sinteză este necesară pentru a vedea cum au evoluat diferite baze de date de tornade în Europa și care au fost factori care au influențat evoluția acestora. Deasemenea este important să înțelegem influența schimbărilor climatice asupra furtunilor severe și a fenomenelor asociate acestora (de exemplu, tornade, grindină). Atunci când vorbim de influența schimbărilor climatice asupra furtunilor severe trebuie se pornim de la observații. Fără a știi ce se întâmplă in prezent, care este frecvenţa, distribuția spațială și temporală a fenomenelor severe în Europa, toate analizele legate de influența schimbărilor climatice sunt premature. Ȋn Europa încă mai avem multe de învățat, iar sinteză bazelor de data de tornade în Europa încearcă să atragă atenția comunității științifice, a serviicilor meteorologice și a publicului larg asupra tornadelor în Europa și a riscului asociat acestora.
SC: Se vorbește de câțiva ani tot mai insistent despre tornadele din România. Cea mai „bârfită” este cea produsă la Făcăeni, la 12 august 2002. Care este opinia dvs. în această privință? Ce se va întâmpla în viitor?
BA: Cred că este foarte bine că în ultimii ani se vorbește despre tornadele din România. Recent am publicat un articol în Monthly Weather Review despre tornadele din România [link PDF] în care am arătat că primele observații legate de tornade pe teritoriul Romanei au fost făcute la începutul secoului XIX-lea. Ștefan Hepites, fondatorul studiilor meteorologice în România, a publicat deasemenea o serie de articole despre tornadele din România. A existat deci un interes atât al comunității științifice cât și al meteorologilor pentru aceste fenomene. Acest interes a dispărut însă după cel de al doilea război mondial poate pentru că tornadele sunt fenomene mai puțin frecvente și astfel nu consitutie o prioritatea pentru comunitatea științifică și pentru meteorologi. Interesul pentru tornadele din Romanai a apărut din nou după tornada de la Făcăeni din 12 August 2002. Acest eveniment a arată că tornadele se pot produce pe teritoriul României și că unele dintre aceste tornade sunt asociate cu pagube însemnate. Există deci un risc asociat acestui tip de fenomene severe pe care însă nu îl puteam înțelege în totalitate datorită lipsei de observații istorice. După tornada de la Făcăeni, numărul observațiilor de tornade a crescut datorită mediatizării acestui eveniment. Cred că acum baza de date a tornadelor din România, menținută de Administatia Națională de Meteorologie, poate oferi o imagine mai clară asupra climatologiei tornadelor in România și a risculului asociate acestor evenimente.
SC: Ce ați recomanda unui tânăr absolvent care visează să devină meteorolog?
BA: Poate părea un clișeu, dar cred că cel mai important pentru un absolvent este să își urmeze pasiunea. Să citească cât mai mult în domeniul care îl pasionează, fie că este prognoză sau cercetare, pentru că meteorologia este o știință care evoluează rapid. Apoi să profite de fiecare oportunitate de a interacționa cu comunitatea științifică, fie prin conferințe, seminarii, workshop-uri sau prin studii de specialitate în afară țării.
SC: De când locuiți în Manchester? Există o comunitate de români acolo? O frecventați? Ce fel de evenimente se organizează?
BA: M-am mutat la Manchester pe 1 Decembrie 2010, acum 5 ani. Din câte știu există o comunitate a studenților români în Manchester, însă nu am reușit până acum să particip la evenimentele organizate de ei.
SC: Ce vă lipsește totuși? Vă este dor de România? Cum vedeți acum România? Mesaj de Ziua Națională?
BA: Sigur că îmi este dor de România și încerc să mă întorc acasă cel puțin odată pe an în special pentru sărbătorile de iarnă. Cred că cel mai mult mie și soției ne lipsește familia, prieteni și…mâncarea tradițională românească. Am reușit să găsim un restaurant cu specific românesc în Manchester unde am organizat câteva întâlniri cu colegii de la Universitate. Cred că am reușit să îi convingem pe unii dintre ei de calitățile bucătăriei românești.
Cred că felul în care văd eu România s-a schimbat destul de mult în ultimii ani. Dacă inainte de a pleca din țară nu vedeam decât aspectele negative (sociale, profesionale, financiare) acum din afară cred ca am o imagine mult mai clară și mai pozitivă despre România. Iar de câte ori am ocazia încerc să promovez România.
SC: Inevitabil… planuri de viitor?
BA: Anul viitor voi începe două noi proiecte la Universitatea din Manchester. Ȋnsă principalul plan este acela de a găsi o poziție permanentă în cercetare în domeniul furtunilor severe. Este destul de dificil să lucrezi că postdoctorand pentru o perioadă lungă de timp neavând certitudinea unui viitor proiect. Ȋn afară de proiectele de cercetare, lucrez la o serie de climatologii istorice ale fenomenelor severe în Europa și la o serie de articole legate de pasiunea mea pentru istoria meteorologiei. De exemplu, sunt interesat de evoluția teoriilor legate de formarea tornadelor, de începuturile studiilor meteorologice în România și de contribuția lui Ștefan Hepites la dezvoltarea meteorologiei în România.
Mai multe detalii despre Bogdan Antonescu https://bogdanantonescu.squarespace.com/
Cont twitter @antonescu
Bv Bogdane super tare savant exact ca si in școala generală dacă îți mai aduci aminte.si obsesia pt Jules Verne e cam adevarata nu mai stiu altul ca pana in clasa a 6-a sa aibă toată colecția de romane citită cred ca si de aici pasiunea pt fizica BV Bogdane m-a faci sa m-a simt mândru ca am fost coleg si prieten cu tine 8 ani in școala generală te salut si îți doresc succes DORU
Ce frumos, încă un „tânăr capabil” școlit gratis în școlile românești, cu pregătire gratis la locul de munca ANM, care acum e „expert climatolog” în Anglia, cu păreri „pertinente” despre formarea tornadelor în Romania.