Lifestyle

Cum poate stresul sa devina prietenul tau

Articol scris de Ana Pantazescu-Ana, preluat de pe site-ul Psychologies

http://1.bp.blogspot.com/-DDx8HCD_bjc/TYZYDGY-olI/
http://1.bp.blogspot.com/-DDx8HCD_bjc/TYZYDGY-olI/

Studiile spun ca stresul creste riscul aparitiei bolilor, de la o simpla raceala pana la aparitia celor cardio-vasculare. Dar daca am putea sa facem din stres prietenul nostru? Iata cum!

Cum priveste societatea stresul

Nu aflam nimic nou daca spunem ca principlul factor care ne perturba fiecare zi este stresul. Orice moment din zi este acompaniat de acesta, de la graba cu care ne trezim dimineata, la timpul putin pe care il avem sa terminam o sarcina la serviciu, la orele petrecute in trafic.

Astfel, avem tendinta ca ori de cate ori avem ocazia de a face ceva care sa ne relaxeze, sa profitam de ea. Nu este nimic rau in asta, insa, singurul motiv pentru care simtim nevoia de relaxare este tocmai din cauza modului in care etichetam stresul in viata noastra – ca dusman.

Ce spun studiile despre stres

Majoritatea studiilor care s-au efectuat in acest domeniu au in proportie destul de mare acelasi rezultat, si anume ca stresul nu este benefic sanatatii, ca trebuie evitat pe cat mai mult posibil.

Foarte multi doctori, pentru a menaja mai usor bolile pacientilor pe care ii ingrijesc le recomanda sa evite situatile care l-ar putea cauza.

Eustres si distres

Exista totusi o abordare mai blanda asupra acestei probleme. Teoria stresului bun – eustres, ca acea situatie in care ne putem gasi, care are ca rezultat moblizarea corpului catre un rezultat, catre o cale de iesire, insotita chiar de eliberarea de endorfine (o petrecere surpriza, pregatirea pentru o calatorie, prima zi de scoala a celui mic, etc.)

Pe de cealalta parte avem distresul, ca reactie la un stimul stresor care ne incapaciteaza sa actionam pe mai multe planuri –  fizic, psihic, comportamental si emotional.

Ceea ce au in comun aceste doua tipuri de stres este reactia organismului la ele, ritm cardiac crescut, respiratie sacadata, transpiratie etc., reactii care sunt necontrolate, iar in cazul distresului aparent daunatoare sanatatii.

Stresul si sanatatea

Iata ce spune un studiu efectuat pe o perioada de opt ani asupra unui esantion de 30.000 de oameni in America.

Studiul a demarat cu doua intrebari: “Cat stres ai experimentat in ultimul an?”,  avand ca variante de raspuns putin, moderat, si mult; si o a doua intrebare: “Daca crezi ca stresul este daunator sanatatii?”Apoi au folosit registrele publice pentru a vedea cine a decedat in ultimul an.

Rezultatele au fost urmatoarele: cei care au experimentat mult stres in ultimul an, au avut un risc de imbolnavire cu 43% mai mult decat restul, dar acest lucru a fost valabil doar pentru cei care au raspuns ca stresul este daunator sanatatii.

Ceilalti care au considerat ca au experimentat acelasi nivel de stres ca cei de mai sus, dar ca acesta este prietenul lor, au avut cel mai scazut risc de a se imbolnavi dintre toti participantii la studiu, chiar si fata de cei care au raspuns ca au experimentat un nivel de stres mic!

Cercetatorii au estimat ca pe parcursul celor opt ani de studiu, timp in care anual verificau registrele publice pentru a vedea care participanti au decedat, peste 180.000 de americani au murit nu din cauza stresului, ci din cauza faptului ca au considerat ca stresul este daunator sanatatii!

Ce se intampla cand suntem stresati

Toata lumea experimenteaza acelasi lucru, ritmul cardiac creste, ca urmare a acestui lucru respiratia devine din ce in ce mai rapida, asa ca pentru a face fata reactiilor corporale, incepem sa  transpiram, de cele mai multe ori avand mainile umede.

Stresul ca prieten

In momentul in care ne creste pulsul, respiratia devine mai rapida si transpiram, sa nu mai interpretam aceste reactii ca o metoda de adaptare la care recurge organismul pentru a face fata stimulului stresor, ci ca o modalitate prin care corpul se pregateste sa faca fata provocarii pe care o vom intalni.

Astfel, ritmul cardiac crescut devine solutia care te pregateste pentru activitate, ritmul respiratiei marit si el, metoda prin care creierul primeste mai mult oxigen, cu ajutorul caruia poti fi mai alert, si faptul ca transpiri, efectul unui proces fizic care functioneaza!

De ce? Intr-un studiu efectuat in cadrul Universitatii din Harvard, persoanelor care urmau sa participe la un experiment care presupunea expunerea la o situatie sociala anxiogena, li s-a dat sfatul ca toate reactiile tipice la stres sa le interpreteze in favoarea lor, exact cum este descris mai sus.

In mod normal, cand corpul creste bataile inimii ca rezultat al factorilor anxiogeni, vasele de sange se contracta, lucru care este asociat cu bolile de inima evident.

Insa, ce au descoperit in cadrul acestui exercitiu, a fost ca toti cei care au fost instruiti sa interpreteze raspunsul tipic la stres ca fiind de folos, nu au prezentat la nivelul vaselor de sange nicio contractare a lor.

Ba chiar profilul cardio-vascular descoperit era asemanator cu cel prezent in momente de bucurie si curaj!

Data viitoare cand veti simti toate reactiile tipice cu care sunteti obisnuite in situatii stresante, sa va amintiti ca ceea ce corpul ne ofera este o modalitate, sau niste unelte cu care sa depasim orice!

Alătură-te discuției

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *