0
0
Articol scris de Octav Simulescu, Editor News Diaspora
Bugetul de stat pentru anul 2016 va fi votat în jurul datei de 15 decembrie, după ce va fi supus aproximativ o săptămâna consultării publice.
Proiectul prevede o creştere a investiţiilor în anul 2016 cu 12% faţă de anul 2015 , de la 33.2 miliarde lei la 37.7 miliarde lei, banii fiind alocaţi în special pentru dotarea armatei, repararea şcolilor şi spitalelor.
Armata şi ministerul internelor beneficiază de cele mai însemnate creşteri bugetare.
Cum s-au alocat banii?
Astfel pentru 2016 s-au alocat bani în plus pentru sănătate, adică de la 28.04 miliarde lei în 2015 la 31.17 miliarde lei. Creşterea pentru educaţie este de 9.6%. Cresc cheltuielile cu asistenţă socială şi pensile, bugetul prevede o suma de 79.37 miliarde lei , o creştere de 4.6% faţă de anul 2015.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc şi ele, suma alocată fiind 43.12 miliarde lei. Cresc şi cheltuielile cu dobânzile până la 11.08 miliarde lei, subvenţiile urcă de la 6.29 miliarde lei la 6.45 miliarde lei.
Cea mai mare creştere bugetară este prevăzută pentru Ministerul Apărării care primeşte cu 48% mai mulţi bani faţă de anul 2015, adică 10.35 miliarde lei. Bugetul Ministerului de Interne se majorează cu suma de 1.86 miliarde lei , reprezentând 20.6% mai mult faţă de de anul fiscal precedent.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are prevăzut un buget de 5.347 miliarde lei în 2016, cu 2.76% mai mult faţă de anul 2015. Ministerul Fondurilor Europene va avea un buget aproape dublu faţă de anul 2015.
În schimb, mai puţini bani primeşte Ministerul Transporturilor, bugetul pentru 2016 fiind prevăzut la 11.86 miliarde lei, cu 971.50 milioane lei mai puţin faţă de 2015. Deci se vor investi mai puţini bani în şosele, autostrăzi şi aeroporturi. Din bugetul Ministerului Dezvoltării s-au tăiat 1.42 miliarde lei. Şi Ministerul Muncii primeşte mai puţini bani faţă de anul 2015.
Ce a adus 2015 din punct de vedere fiscal?
în 2015 a fost adoptat un nou cod fiscal care prevede câteva măsuri fragile de relaxare fiscală. Principala măsură de relaxare fiscală este reducerea cotei TVA ( taxa pe valoarea adăugată) de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. Alte reduceri de taxe sunt aproape neobservabile, fiind compensate cu creşteri de taxe pentru categorii profesionale diferite. Totuşi, adoptarea noului cod fiscal duce la scăderea veniturilor colectate la bugetul de stat.
Tot în 2015 s-a votat , prin ordonanţă de urgenţă, majorarea pensiilor şi a salariilor pentru anumite categorii bugetare.
Premise pentru 2016
Conform calculelor specialiştilor, în 2016 economia va creşte cu 4.1% faţă de anul 2015. Bugetul de stat va colecta venituri de 231.12 miliarde lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 252.03 miliarde lei. Făcând un calcul simplu , deficitul bugetar este de 2.95 % , cifra care se apropie de deficitul de 3% pentru care Comisia Europeană poate demara procedura de “deficit periculos “.
Cine nu primeşte?
Salariul minim pe economie nu va creşte la 1200 lei începând cu 1 ianuarie 2016 , aşa cum era programat, această majorare fiind considerată riscantă de către executivul technocrat, în condiţiile în care cheltuielile bugetare depăşesc veniturile la buget.
Contribuţia la pilonul ÎI de pensii creşte cu 0.1% şi nu cu 0.5% aşa cum era stabilit prin calendarul sistemului de pensii private.
Modificări suferă şi programul Prima Casă, program care continuă în 2016, dar cu mai puţini bani alocaţi. Vestea bună este că se reduce cota dobânzii practicate în cadrul acestui program.
Nemulţumiri
Concluzia generală pare să fie că este nevoie de transparenţă în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici precum şi o mai bună utilizare a banilor care să fie investiţi spre beneficiul evident al cetăţeanului care plăteşte taxe. Mediul de afaceri este de părere că este necesară reforma administraţiei. Reforme sunt necesare în şcoli şi spitale, banii mai mulţi nu vor rezolva problemele acestor instituţii, sunt de părere angajaţi din sistemul sanitar respectiv din învăţământ.
