Turism

Tradiții cu rost: sîngeorzean 100%!

Articol scris de Ioana Zaharia, Editor News Diaspora

IMG_7447

O dimineață în Sîngeorz începe. Ori intri în rolul de sîngeorzean, ori turist. E ca într-o poveste în care ambele roluri își merită locul. Cât timp vei alege primul rol, totul se va întâmpla foarte repede, te vei întâlni cu mulți oameni, vei munci, vei obosi, iar la finalul zilei te vei simți mulțumit.

Cocoșul dă trezirea, tanti Saveta e la iepuri, face repede curat la vaci, dă de mâncare la păsări și pregătește micul dejun. Toate astea se întâmplă într-un ritm uluitor. O coleșă tronează deja pe masă, laptele e fiert, ouăle proaspete așteaptă, în ibric, să fie decojite.

Ca să devii unul de-al lor, la început, să ai mereu un carnețel și un creion în buzunar. (Și să îți placă “jinarsu”.) Vorbesc repede de multe ori, așa că trebuie să fii atent și să îți notezi toate cuvintele pe care nu le cunoști. De mai bine de cinci de ani întâlnesc cuvinte noi, pe care le adaug la colecție.

După micul dejun pregătit de mâinile bunicii, vestitul păhar de jinars te pune în mișcare. Dacă vrei, poți bea în paralel și un cafei. Altfel începi o zi de muncă.

Până în decembrie se taie lemne pentru încălzirea sobelor. Începând cu luna lui “andrea” toată lumea se preocupă cu pregătirile de sărbători. Fânul este adus, animalele au ce mânca, lemnele sunt aranjate, lucrul desfășurându-se în mare parte în jurul căminului. Pregătirea afumătoarei și tăiatul porcului sunt principalele activități cu care se ocupă cei mari. Copiii asistă, iau aminte și pe furiș gustă din bucatele ce se prepară.

Tot ce se adună de la pomana porcului se așterne în niște coveți (vase mari de lemn), urmând un întreg procedeu. Întâi de toate se pune slănina, se adaugă sare, apoi picioarele porcului, din nou sare, ultimele fiind coastele. Se lasă astfel covețile vreo două zile, într-un loc călduros, pentru ca sarea să pătrundă, după care se urcă în pod pentru 7 zile.

Cu câteva zile înainte, în podul casei se închide hornețul (coșul) și “se face fum” pentru afumături. Tot fumul se lasă să intre înăuntru și pe ruji (bâte înalte) de lemn se atârnă cârnații. Din când în când cei mari merg să verifice dacă totul decurge conform planului. Sîngeorzenii sunt foarte atenți cu lucrul  lor.

În general, produsele se consumă în familie, dar se și vând în orașele vecine, fiind foarte apreciate pentru condițiile ecologice în care au fost crescute animalele.

Astfel decurge o zi de pregătiri, zi de decembrie, copiii mândrindu-se la final cu colindele pe care le-au învățat la școală. Cât de curând vor merge din casă în casă pentru a ura…

Sărbători cu drag și un An Nou mai bun!

P.S. Vizitaţi aceste meleaguri şi fiţi parte activă la reîmprospătarea imaginii acestui oraș minunat, încă plin de tradiții cu rost. Iar dacă v-ați decis să ajungeți la Sîngeorz, vă punem la dispoziție aici și un mic dicţionar al graiului sîngeorzean.

ai=usturoi

boldă=magazin

buieci=nepăsător+fericit

a căpălui=a prăşi

căput=haină bătrânească

coleșă=mămăligă

cuşmă=căciulă; cuşmă lungă=Sîngeorzenii

drot=sârmă

făgădău=local, “pub”

găzdoie=gospodină

gobe=picioare goale

hâdă=urâtă

huţâţoare/hintă=leagăn

a (te) înturna=a (te) întoarce

jujeu=cravată

a mădări=a mângâia, a alinta

nealcoş=şmecher

niană=vacă

pârcioc=cartof

pepine=castraveți

a (te) sfârşi=a (te) stresa

sfetăr=pulovăr

ștrimci=șosete

tină (pronunţat cină)=noroi

a ţipa=a arunca

zamă=ciorbă

 

Poezie din folclor

Omu hâd și vremea re’

Toată ziua se-ntâlne.

Omu bun și vremea bună

Nu de multe ori s-adună.

 

One comment

  • foarte frumos si bine scris.Si foarte bine documentat.Multzam fain,Ionitza !

Alătură-te discuției

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *