0
0
Text scris de Emil Călinescu
Se dau următoarele fapte (în ordine cronologică): Băsescu numeşte un om din PSD, George Maior, în funcţia de director al SRI. După alegerea lui Iohannis, George Maior demisionează din funcţie, fiind numit ambasador al România în SUA.
Aproape nimeni din România nu a comentat ori măcar încercat să comenteze aceste lucruri. Şeful SRI nu contează pe agenda publică, iar funcţia de ambasador pare, în ochii presei de la Bucureşti, una mai mult onorifică. Multe persoane sunt trimise ambasadori ca pedeapsă, nu ca răsplată pentru ceva. Ştim cu toţii celebra tehnică de a scapa de cineva trimiţându-l ambasador.
Cineva din străinătate mă întreabă, însă, extrem de mirat: noi, românii, ne trimitem fostul şef al spionajului în America? Omul ăla nu are ceva secrete? Sau, dacă nu are, dar el şi lucrează pentru noi, americanii n-ar trebui să se revolte pe faptul că le-am trimis un spion?
În teorie aşa este. Cele două presupuneri sunt singurele valabile. Da, se spune că avem parteneriat strategic cu SUA şi că, de fapt, nu avem secrete, asta presupunând că americanii ne doresc binele şi fac pe dracu-n patru ca noi să trăim bine. E adevărat acest lucru, cel puţin prima parte. Totuşi, nu văd de ce un stat nu ar trebui să aibă secrete proprii. Şi, poate cel mai grav, nu văd de ce românii nu sunt interesaţi de acest subiect.
Mi-am amintit de chestia asta văzând reînceperea scandalului legat de cartelele pre-plătite. Să vă zic acum paradoxul: românii nu vor ca statul ROMÂN să ştie că ei au cartele, dar nu e deranjat că secretele lor ar putea ajunge, dacă nu au făcut-o deja, pe mâna americanilor. Mai demult, cetăţenii Marii Britanii erau nemulţumiţi de supra-guvernul de la Bruxelles, nedorind, de exemplu, ca datele lor personale să ajungă pe mâna europenilor.
Şi, aşa cum îmi zicea amicul meu de peste hotare, românii, cel puţin din România, au o neîncredere bolnavă în propriul stat, însă au o încredere oarbă şi prostească în occidentali, în special în americani.
Tot ce vine de-acolo e din start bun. Secretele noastre, dac-o luăm p-aşa, ar trebui să stea mai degrabă la Londra, Paris sau Washington, e ok, suntem liniştiţi, dar să nu le divulgate nenorociţilor de la Bucureşti, că cine ştie ce ne fac ăştia.
Acum stau şi mă întreb cum gândesc românii din diaspora şi în care stat au ei mai multă încredere: în ţara lor de origine ori în ţara care-i găzduieşte? Pe mâna cui ar prefera să-şi lase secretele?
În final, trebuie să mă prezint: Emil Călinescu mă numesc, deţinător a 7 bloguri. Printre ele, blogul personal EmilCalinescu.eu, blogul de filme Cinemil.ro, blogul politic Politicalinescu.ro şi blogul de teatru, lansat pe 27 martie, LaTeatru.Eu. Vă aştept cu drag pe oricare dintre ele. Salutări ROMÂNEŞTI tuturor!
Sursa foto: http://inpolitics.ro/wp-content/uploads/2015/10/George-Maior-1024×813.jpg
