Educație

Diaspora junior și limba română

Articol scris de Elena Teodorovici

Mulți români, după ce se stabilesc în străinătate, uită limba maternă sau o folosesc uneori stângaci. Mai grav este că, indiferent dacă își iau copiii cu ei sau aceștia se nasc în noua țară, celor mici nu li se oferă nici cel mai mic sprijin în a învăța limba română. Deși se recomandă ca limbile străine să se învețe chiar din copilărie [1], familiile din diaspora neglijează, nu pot, nu au timp sau nu sunt interesate ca cei mici să învețe cea de a doua limbă maternă.

hyperliteratura-interviu-s-o-s-limba-romanaDe fapt, sunt mai multe categorii de copii în diaspora: cei mai mulți vorbesc doar limba în țara unde se află, alții vorbesc românește doar în casă împreună cu părinții însă nu pot citi și scrie, iar cei mai puțini sunt cu adevărat bilingvi; adică nu doar comunică fluent în ambele limbi, dar cunosc și gramatica foarte bine. Aici am vrut să ajung: cum facem cunoscută gramatica limbii române în Diaspora?

Poate în orașele în care sunt comunități de români ar trebui să se introducă în școli opțional limba română, poate ambasadele ar trebui să ofere familiilor posibilitatea de a înscrie copii la tabere de vară unde să se aprofundeze gramatica limbii române, poate ONG-urile și alte asociații din diaspora ar trebui să distribuie gratuit în cutiile poștale broșuri cu jocuri de învățare a limbii române de către micii expatriați.

Sunt multe variante de a îndemna românii să-și îndrume odraslele să scrie și să citească și în limba lor maternă, însă de departe cea mai bună soluție mi se pare editarea în italiană/ engleză/spaniolă/germană/franceză etc a manualelor școlare pentru învățarea gramaticii limbii române. Cum ar putea acești copii să fie autodidacți dacă ar avea acces la cărți editate doar în română când ei citesc și scriu în altă limbă? Gramatica este dificilă, iar toate regulile ar trebui prezentate în limba pe care aceștia o utilizează în mod curent, astfel încât să li se faciliteze accesul cât mai ușor la informație. Există publicații de învățare a limbii române de către străini dedicate, spre exemplu, celor care vor să ne viziteze țara [2] sau pentru adolescenți [3] care pornesc având deja o bază lingvistică în altă limbă sau variante succinte de prezentare a gramaticii pentru cei care vor să o aprofundeze [4].

Dacă dorim ca cei din diaspora să se întoarcă în România este necesar ca inclusiv urmașii lor să-și dorească acest lucru. Este necesar ca cei mici să învețe tradițiile românești, cultura, istoria, geografia țării în care s-au născut ei sau părinții lor. Doar așa devin curioși, își doresc să viziteze, poate chiar să studieze în România atunci când vor crește. Sunt multe familii care ar reveni în țară, dar depind de sistemul de educația din țara în care copii lor s-au integrat. Chiar recunosc faptul că “nu ne putem întoarce pentru că cel mic a început școala aici și nu s-ar putea integra într-o școală din România”. Corect! Nici familia, nici autoritățile abilitate din țară și de peste hotare nu acordă atenție acestui aspect: un copil care a învățat în gimnaziu doar în limba țării unde locuiește se va adapta foarte greu la un liceu din România, pentru că nu poate scrie și citi la același nivel cu liceenii noștri.

Referințe

[1] Preschool English Learners: Principles and Practices to Promote Language, Literacy, and Learning, California Dep artment of Education, Sacramento, 2009

[2] Romanian Made Nice & Easy (Language Learning), editura Research&Education Association, 2001

[3] Teach Yourself Romanian Complete Course, de Dennis Deletant, Yvonne Alexandrescu, editura McGraw-Hill, 2004

[4] Romanian: An Essential Grammar, by Ramona Gönczöl, editura Routledge Taylor&Francis Group, 2008

 

 

Sursa imagine cover: http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/01/30/54cb5ad2448e03c0fd1b629e/646×404.jpg

One comment

Alătură-te discuției

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *