0
0
Locuiești în București? Unde îți petreci sfârșitul de săptămână atunci când nu mai poți suporta căldura orașului? Poate mergi la prieteni sau la rude ce au case și câte o curticică în care pot copiii să se joace, iar tu poți sta liniștit la taifas. Poate ieși cu familia în Pădurea Băneasa, la Mogoșoaia sau chiar în Pădurea Comana care atrage în fiecare vară tot mai mulți orășeni sătui de „farmecul orașului”. Toți fugim de căldură și căutăm un loc în care să respirăm aer curat în care să ne putem plimba pe jos sau cu bicicleta, iar dacă avem copiii cu noi vrem să „le arătăm ceva”, să cunoască, să vadă, să simtă, să înțeleagă puțin din natura pe care nu o (mai) pot întâlni în capitală.
După ce am încercat toate aceste locuri „de relaxare” din jurul capitalei, care au devenit deja aglomerate sau prohibitive, am hotărât să caut alte minuni naturale în jurul orașului. Știam limanul Mostiștei de foarte multă vreme și m-a mirat faptul că această imensă întindere de apă nu a atras ceva investiții în turism în ultimele două decenii. E un loc grozav pentru kaiac-canoe, iahting, pentru pescuit sportiv, dar și pentru… birdwatching. Orice bucureștean s-ar bucura să petreacă pe malul lacului măcar o zi la sfârșit de săptămână.
Dacă pornești din București spre mare pe celebra Autostradă a Soarelui, în mai puțin de o oră ajungi la Lehliu-Gară. Acolo ieși de pe autostradă și pornești spre Valea Argovei (11 km), iar după alți 3 km ajungi la Frăsinet, unde, în golful numit Pupăza nu dai de pasărea cu același nume ci de … o mică deltă pe care păsări iubitoare de apă pot fi observate din aprilie până la sfârșit de septembrie. Dacă ajungi lângă lac dimineața sau seara o să ai norocul să vezi pe lângă lebede și pelicani comuni, stârci cenușii, egrete, pescăruși sau cormorani pitici. Le poți vedea cu ochiul liber când ies pe lac să caute mâncare sau când plutesc deasupra apei ca să-și dezmorțească aripile. Dacă ajungi la vremea prânzului va trebui să te mulțumești doar cu câteva exemplare, pentru că cele mai multe dintre păsări stau ascunse la umbră, în stufăriș.
Ce e acest lac? Un liman fluviatil va răspunde orice geograf. Da, dar nu unul oarecare, ci unul dintre cele mai întinse din partea aceasta de țară. Numele Mostiștea își are originile în cuvântul slav most (vale cu poduri), iar pe acest râu ce s-a transformat de-a lungul timpului într-o salbă de lacuri puțin adânci există numeroase poduri construite la începuturi din pământ iar mai târziu din beton. Acest lac imens (1.860 ha) cu o lungime de 13 km și o lățime maximă de 5,3 km a fost rezervorul Sistemului de Irigații Mostiștea-Dunăre în perioada comunistă. Din nefericire pentru comunitățile agricole din preajma lacului și din fericire pentru noi, cei care ne bucurăm acum de Mostiștea, sistemul de irigații a fost distrus/abandonat ca în multe alte locuri din țară. În ultimele două decenii pe malurile lacului și în golfuri s-au dezvoltat ecosisteme dominate de papură și stuf în care păsări migratoare au găsit în număr tot mai mare adăpost pe timpul verii. Cele mai multe dintre ele cuibăresc aici, dar există și un număr important de păsări aflate în pasaj.
(Foto O. David.)
Poziția geografică în apropierea Bucureștiului a pus Iezerul Mostiștea pe harta drumurilor vechi din sudul țăriii. Vintilă Mihăilescu menționează în lucrarea sa din anul 1924 (Așezările omenești din Câmpia Română la mijlocul și sfârșitul secolului XIX) faptul că aici se intersectau o mulțime de drumuri importante. Este vorba despre Drumul Sării ce făcea legătura între Dealurile Buzăului și Oltenița, Drumul Poștei dintre Călărași și București ce avea o stație la Obilești (1836) – actuala localitate Valea Argovei, Drumul Sloboziei pe care erau transportate cerealele Bărăganului spre portul Oltenița sau chiar Drumul Bucureștiului ce lega Dunărea de capitală. Acestea au permis dezvoltarea habitatului și – în timp – extinderea culturilor agricole.
În prezent Iezeul Mostiștea este parte a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000. El face parte din Situl de Importanță Comunitară Oltenița-Mostiștea-Chiciu ROSCI0130 ce cuprinde mai multe arii protejate: ROSPA0055 Lacul Gălățui cu Rezervația Naturală Ostrovul Harlambie, ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre cu Rezervația Naturală Ostrovul Ciocănești și ROSPA0105 Valea Mostiștea. Acest ansamblu de arii protejate se înscrie în categoria desemnată în Rețeaua Natura 2000 ca Arie Specială pentru Conservare (SAC – Special Area for Conservation) și este semnificativă pentru că protejează specii (3 de reptile și amfibieni, 12 de pești și 39 de păsări) și habitate (4) desemnate de Uniunea Europeană ca fiind extrem de importante. Siturile menționate mai sus sunt adminstrate de Asociația Echilibru încă din anul 2008, iar planul de management se află în proces de aprobare la ministerul de resort. Pentru cei ce nu știu, un Sit Natura 2000 nu înseamnă protecție exclusivă – așa cum întâlnim spre exemplu în rezervațiile științifice – ci înseamnă că ansamblul format din comunități naturale și antropice poate coabita. Această înseamnă că interesele de conservare a biodiversității și cele de dezvoltare socio-economică a comunităților locale din sit sunt prioritare.
Ei bine, toate minunile de la Mostiștea și oamenii pe care i-am întâlnit acolo au fost elementele care ne-au determinat să implementăm un proiect finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România împreună cu 5 parteneri (custodele ariei protejate – Asociația Echilibru – și patru școli gimnaziale din localitățile Lehliu-Gară, Gurbănești, Valea Argovei și Frăsinet). Proiectul Situl Natura 2000 Valea Mostiștea – Ținutul apelor din inima Câmpiei Române înseamnă în cifre: 20 de lecții despre sit ținute la toate clasele gimnaziale din cele 4 școli partenere, peste 600 de participanți și aproape 40 de voluntari, o vizită expediționară în sit și un concurs Junior Ranger promovat de 43 de copii din școlile partenere, 4 expoziții permanente expuse pe gardurile școlilor din Lehliu-Gară, Gurbănești, Frăsinet și Valea Argovei și un punct de informare turistică pentru Situl Natura 2000 amenajat în Școala Gimnazială nr. 1 Lehliu- Gară. De acum înainte toți cei ce vor să descopere minunile Mostiștei se pot opri la punctul de informare de pe Strada Viitorului, nr. 9 din Lehliu-Gară după care pot merge spre malurile lacului pentru a se bucura de liniște, aer curat, păsări și peisaje excepționale pentru o zonă de câmpie.
Și, un pont de final, dacă tot ați citit până aici. Dacă în vizita voastră la Mostiștea ați uitat să vă puneți ceva de mâncare în rucsac, vă recomandăm „cârciuma” (pentru că nu-i place să îi spună restaurant) Domnului Emil Constantinescu. Nu, nu e fostul președinte, e doar un localnic mare iubitor de ținutul Mostiștei ce face lucruri minunate „La Partid”. Incercați gustul Mostiștei!
Articol scris de Mioara Clius
5 august 2016
Asociația CEDDu
