Studenții din diaspora, descurajați să se întoarcă acasă pentru studii -

Read Time:2 Minute, 1 Second

În luna martie a acestui an a fost lansată în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei Naționale noua propunere de metodologie de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior din România, care urmează să fie valabilă începând cu anul universitar 2017-2018, după aprobarea ei de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Această nouă metodologie care în mod deficitar este modificată anual impune un set de limite românilor de pretutindeni în a accesa programe de studii în România.

MAE vrea să îi oblige pe tinerii din străinătate să vină personal la universități să își depună dosarul de admitere

Procedura de admitere se modifică în noua metodologie urmând ca tinerii din afara graniţelor să depună dosarele direct la instituţiile de învăţământ superior, fără intermedierea Comisiei mixte MEN-MAE-MRP ce facilita până acum procedurile de admitere. Dacă până acum, funcționa această comisie mixtă formată de Ministerul Educației Naționale (MEN) cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pe lângă misiunile diplomatice, unde absolvenții de liceu își duceau dosarul și alegeau o universitate sau un domeniu de studii în România, în proiectul noii metodologii, MAE vrea să îi oblige pe aceștia să vină personal la universități să își depună dosarul de admitere. Astfel, absolvenţii ar fi obligaţi să urmeze un întreg arsenal de proceduri birocratice, costuri pentru transport şi cazare în fiecare centru universitar unde doreşte să aplice, pornind din start în dezavantaj faţă de candidaţii din România.

De asemenea, noul proiect de metodologie în continuare nu acordă dreptul celor veniţi la studii în România de a beneficia de bursele de performanţă, de studiu şi de merit oferite de către instituţiile de învăţământ superior. Astfel, meritele acestora nu sunt recompensate prin burse adecvate, accesul lor fiind complet restricţionat de la astfel de forme de sprijin material care încurajează performanţa.

Finanțarea studiilor se pierde abuziv dacă este redobândită cetățenia română

O altă prevedere existentă în momentul de faţă atât în proiectul de metodologie pentru anul universitar 2017‑2018, cât şi în vechea metodologie pentru anul universitar 2016-2017, îi descurajează în mod grav în momentul de faţă pe tinerii români din afara graniţelor să îşi redobândească cetăţenia română, având în vedere că obţinerea cetăţeniei în timpul studiilor este urmată, pe nedrept, de pierderea finanţării pentru studii.

Astfel, măsurile noii metodologii scot în evidență intenția vădită a actualei guvernări de a bloca accesul tinerilor români din afara granițelor care doresc să vină la studii în România.