(un articol de Elena Ioan)
în scurt timp vor avea loc alegeri în capitala Republicii Moldova. Acest eveniment a provocat întotdeauna interes în rândul clasei politice de la București, iar anul acesta parcă mai multca niciodată.
Fără doar și poate, candidatul – vedetă al acestui scrutin este Constantin Codreanu – președintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Parlamentul României și omul ales de Traian Băsescu pentru a câștiga primăria Chișinăului.
Codreanu candidează din parte Partidului Unității Naționale (PUN) – partid care, după cum îl recomandă și numele, susține mesajul unionist, de reîntregire a vevhilr hotare și revenire a Basarabiei la Țara-Mamă.
Toate bune și frumoase până aici, dar ce ne facem cu evidențele care evidențiază ipocrizia lui Codreanu / Băsescu și a partidului lor? Evidențe pe care nimeni nici măcar nu s-a străduit să le ascundă sau mușamalizeze. Vorbim aici despre prezența lui Petru Răcănel la evenimentul de lansare a candidaturii lui Codreanu. Pentru Răcănel este unul dintre oemanii de casă ai lui Aleksandr Dughin – ideologul lui Vladimir Putin și unul dintre cei mai influenți oameni de la Kremlin. Acesta exercită o influență relativă și la bucurești, cu precădere în rândul unor organizații ultra-conservatoare și de extremă dreapta cum ar fi Coaliția pentru Familie, Noua Dreaptă sau Pro-Vita. Despre Aleksandr Dughin puteți citi mai multe aici și aici.

Mai mult decât atât, nu cu mult timp în urmă, Codreanu a fost surprins în compania nimeni altului decât Renato Ustaîi, unul dintre cei mai controversate personaje pro-ruse de peste Prut.

Renato Usatîi este un om de afaceri, milionar în euro, filantrop și politician – lider al opoziției pro-ruse din Republica Moldova, care în prezent exercită funcția de primar al municipiului Bălți.
Numele lui Renato Usatîi a fost legat de mai multe crime și scandaluri, dar și de atacul raider asupra băncii moldovenești „Universalbank”. În noiembrie 2014, postul de televiziune Antena 1 a realizat un interviu video cu bancherul rus Gherman Gorbunțov, în care acesta mărturisește că la comanda lui Usatîi, asupra persoanei sale s-a comis o tentativă de omor, în el fiind trase opt gloanțe. Usatîi a negat orice legătură cu tentativa de asasinare asupra lui Gorbunțov și susține că, din contra, ar fi colaborat cu poliția pentru arestarea lui Gorbunțov, care, la rândul său ar fi fost dat în căutare de poliția din Republica Moldova.
Pe parcursul anului 2014 Renato Usatîi a făcut o serie de declarații controversate. Printre altele, el a afirmat că dacă va ajunge la putere va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera dintre România și Republica Moldova. Tot el a declarat „Voi închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke, dacă aceștia nu se vor purta cum trebuie. Și așa va păți orice ambasadă, dacă se va implica în treburile noastre”, iar dintr-un comunicat al Ziarului de Gardă rezultă că Usatîi i-ar fi amenințat telefonic, făcând unele insinuări referitoare la securitatea vieții unui angajat al ZdG, dar și, ar fi afirmat că va face din ziarul Timpul – «gorodskaia golubeatnea» (n.r.: în rusă ~ hulubărie orășenească) și din Ziarul de Gardă – «restaurant „La plăcinte”».
Pe 28 noiembrie 2014, RISE Project a publicat un film documentar de investigație jurnalistică care-l prezintă pe Renato Usatîi drept protagonist în implicarea în tentativa de omor asupra omului de afaceri rus Gherman Gorbunțov și altele, demonstrând că urmele acestora pornesc de la Moscova și în Republica Moldova. Filmul are 44 de minute; investigația a durat doi ani și jumătate, pe parcursul cărora RISE a folosit mai multe tehnici jurnalistice, inclusiv incognito și înregistrări audio-video. Usatîi a declarat ulterior pe seama acestui film că a participat la filmări întrucât mergea vorba de un film artistic, ci nu de o investigație jurnalistică. El a declarat că: „Tot ce apare în film face parte din scenariu care l-am discutat înainte”.
Despre relațiile lui Usatîi cu lumea interlopă s-au scris mai multe articole de presă. S-a speculat că acesta ar fi susținut și în prezent, inclusiv financiar, de oameni din acest mediu. În iulie 2013, Usatîi a postat pe contul său de facebook o fotografie în care apare alături de „hoțul în lege” Grigore Karamalak (alias Bulgaru’), căutat de Interpol. Ulterior, Usatîi a precizat în cadrul unei emisiuni că Bulgaru’ îi este vecin la Moscova.
În octombrie 2016, a fost acuzat că ar fi ordonat asasinarea unui bancher la Londra și că apoi i-ar fi oferit 600000 de dolari asasinului ca să-și schimbe declarațiile. Tranzacția s-ar fi negociat într-o închisoare din România. La 24 octombrie, judecătoria sectorului Centru a emis un mandat de arestare național și internațional, pe numele lui Renato Usatîi, în timp ce acesta se afla la Moscova. În ziua alegerilor parlamentare partidul lui Usatîi a emis un comunicat prin care anunța că Usatîi a votat la secția deschisă în incinta ambasadei, dar ulterior, atât Renato Usatîi cât și Dumitru Braghiș au declarat că el de fapt nu a votat la ambasadă ci la o secție de votare din apropiere.
Cam atât deocamdată despre probotatea morală a „candidatului-vedetă” al lui Traian Băsescu de la Chișinău. Din păcate, domnia sa nu este un caz singular și de aceea Republicii Moldova i-a fost întârziat parcursul firesc, european pe care îl merită.
Oare popularii europeni, care l-au promovat și apărat pe Băsescu atâția ani ce au de spus în fața unor asemenea evidențe? Probabil că nimic, dar prin pasivitate se vor face (din nou) complici cu acesta, exact așa cum a fost și în cazul României.
Nouă ne-a luat 10 ani să deschidem ochii de-a binelea. Să sperăm că românii de peste Prut au învățat din exemplul nostru și nu vor primi Calul Troian în capitala lor.