Interviu cu Prof. Dr. Matei Georgescu, Arizona State University

0 0
Read Time:5 Minute, 54 Second

Interviu cu Prof. Dr. Matei Georgescu, Arizona State University

Realizat de Dr. Sorin Cheval

O parte din interviu a fost realizată pentru Buletinul Societății Meteorologice Române, nr. 1(4)/2013 și este preluată cu acordul celor doi interlocutori.

 

Sursa: www.cdn.phys.org
Sursa: www.cdn.phys.org

Prezentare:

Matei Georgescu își desfășoară activitatea Arizona State University, unde este Profesor la School of Geographical Sciences and Urban Planning, Profesor adjunct la School of Mathematical and Statistical Sciences, și Senior Sustainability Scientist la Global Institute of Sustainability. Matei Georgescu are 38 de ani, a terminat facultatea, masteratul și studiile doctorale la Rutgers University, meteorologia fiind domeniul principal de interes. În perioada 2008-2010 a desfășurat studii post-doctorale la Stanford University (Center on Food Security and the Environment (Department of Environmental Earth System Science). A publicat rezultatele cercetărilor sale în reviste de mare prestigiu (Geophysical Research Letters, Nature Climate Change, Proceedings of the National Academy of Sciences). Mai multe detalii puteți găsi la adresa http://georgescu.lab.asu.edu/node/28

 

SC: Vă numărați printre oamenii de știință români cu o carieră de prestigiu în Statele Unite. Care credeți ca este cheia succesului dvs.?

MG: Am avut marele noroc că părinții mei sunt oameni buni care au muncit din greu și s-au condus în viață după cele mai înalte principii ale eticii și ale moralei. Pe de altă parte, în Statele Unite reușita este asigurată cu un dram de noroc și foarte multă muncă serioasă.

SC: De ce ați ales meteorologia? Ce satisfacții vă oferă acest domeniu?

MG: Încă din copilărie, în România și apoi în New-York, am fost pasionat de vreme. O puteam vedea cu ochii, o puteam simți direct. Obișnuiam să aștept uneori pînă noaptea tîrziu pentru a vedea primii fulgi de zăpadă care prevesteau viscolul. Mi-am procurat și am citit toate cărțile aflate la îndemînă din care puteam să învăț cîte ceva. Îi bombardam de asemenea pe părinții mei cu nenumărate (de multe ori greșite) prognoze meteorologice. Pasiunea pentru cunoașterea vremii devenise mai puternică decît orice învățam în școală. În clipa în care mi-am dat seama că vremea poate fi un subiect de studiu în universitate și chiar o profesiune, această pasiune a devenit o preocupare permanentă. Am avut doi excelenți mentori la Rutgers (Chris Weaver, PhD advisor) și Stanford (David Lobell, Postdoctoral supervisor) care mi-au lărgit considerabil aria de interes. Ca urmare, sursele regenerabile de energie ocupă o parte considerabilă din munca de cercetare pe care o desfășor în prezent.

SC: O parte însemnată a studiilor dvs. se referă la climatul urban. Cum ați ajuns să vă ocupați de acest subiect? Este un domeniu de interes pentru SUA?

MG: Interesul pentru climatul urban se datorează atît părinților mei cît și unor împrejurări mai deosebite. La începutul anilor 2000, cînd ei s-au mutat din New Jersey într-o suburbie din nord-vestul orașului Phoenix, Arizona, am remarcat că locuința lor se afla practic la marginea suprafeței locuite a zonei urbane. După numai un an, cînd am venit să-i vizitez, marginea orașului avansase hăt înspre nord, dincolo de zona în care se stabiliseră ei, o dovadă remarcabilă a rapidității cu care se dezvolta orașul. Cînd m-am reîntors la Rutgers, unde îmi terminam studiile, i-am împărtășit indrumătorului meu de doctorat impresiile despre explozia urbană a Phoenix-ului. Chris Weaver s-a arătat imediat interesat de potențialul de studiu al acestui subiect (influența asupra climatului regional datorată urbanizării zonelor cultivate și a zonelor de tufăriș) și m-a sfătuit să îl iau în considerație pentru dizertația de doctorat. A avut dreptate. NASA mi-a acordat fondurile necesare pentru a studia această problemă, care a devenit teza mea de doctorat. Climatul urban are o importanță deosebită în Statele Unite, dar nu numai. Aceasta se datorează faptului că jumătate din populația lumii trăiește acum în orașe, iar numărul locuitorilor citadini sporește cu fiecare zi. Climatul urban a devenit astfel o problemă de interes global, iar cunoștințele datorate cercetării pot fi aplicate în construirea viitoarelor orașe.

SC: Ne puteți spune câte ceva despre sistemul de educație din SUA, în mod special despre cel universitar (dar nu numai)? Ce anume face sistemul așa de perfomant?

Sursa: www.upload.wikimedia.org
Sursa: www.upload.wikimedia.org

MG: Sistemul de educație din Statele Unite este fundamentat pe dorința de a învăța și pe spiritual de competiție al oamenilor. Când am ajuns la Stanford University pentru bursă postdoctorală, l-am întrebat pe coordonatorul meu “Ce anume face Stanford așa de special?” Mi-a răspuns fără nicio ezitare: “Oamenii de aici sunt cei care-l fac special.” Statele Unite s-au format și dezvoltat din impulsul de a crea, iar acesta este spiritual care a persistat foarte mult timp. De la vârste fragede, copiii capătă setea de cunoaștere și dorința de a crea. Sistemul de învățămând superior este tot mai mult orientat în această direcție, iar la Arizona State University suntem mândri să ne caracterizăm după formula Președintelui Crow: diferențiere locală și globală prin inovare.

SC: Cum se vede din Statele Unite cercetarea românească? Cât este de vizibilă?

MG: Munca de cercetare din România nu este prea cunoscută aici, cel puțin din punctul de vedere al climatului urban sau al surselor regenerabile de energie. Știu că Românii se bucură de o bună reputație în știința computerelor (îmi amintesc de anii petrecuți la Rutgers University unde mulți români au lăsat o impresie excelentă în Departamentul de Computer Sciences).

SC: Apropo, ce reacții au oamenii care află că aveți rădăcini de familie în România?

MG: Prima reacție pe care o observ, în special după ce le spun că lucrez în domeniul Științelor atmosferice și modelare computerizată este una care mă face să fiu mândru că sunt român. Remarcile imediate se învârt în jurul informaticii, iar pentru interlocutori pare firesc ca eu să lucrez în acest domeniu. Încerc să le spun că nu sunt chair un informatician per se, dar opinia că românii sunt excelenți în domenii tehnice este atât de înrădăcinată, încât nu am cum s-o influențez. Nu cunosc niciun alt domeniu în care românii să fie priviți atât de pozitiv precum informatica.

SC: Ce amintiri aveți despre România? Când ați plecat?

MG: Îmi amintesc bine iernile aspre de la începutul și mijlocul anilor 1980. Îmi amintesc foarte bine de călătoriile cu tramvaiul 11, care mergea prin Pantelimon, printre troiene de zăpadă și viscol. Sunt ferm convins că iernile din România (București) sunt cele care mi-au trezit interesul pentru meteorologie și climatologie. Am plecat din România, împreună cu familia, în 1985 și am locuit la început la o mătușă a mamei, în Queens, New York City.

SC: Cum vedeți legătura dvs cu România? Veniți des în România? Aveți sau ați avut colaborări profesionale cu cercetători români?

MG: Din păcate nu întrețin nici un fel de corespondență sau relație profesională cu cercetătorii Români. Nu am mai vizitat România de peste 20 de ani. Sper însă că situația se va schimba în viitorul apropiat și că se vor ivi ocazii favorabile în acest sens.

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *